Pentru profesionistii romani care lucreaza in strainatate, conditiile de lucru si competitivitatea sunt primele pe lista diferentelor majore care influenteaza activitatea si motivatia. Pentru Mihai Ciuta, Senior Research Manager la Nielsen UK, adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor se vad mult mai bine la Londra. 

Care sunt diferentele majore dintre piata, job description-ul si mediul de lucru pe care le-ai observat?

Din experienta personala, la fiecare loc de munca se asteapta sa iti folosesti toate abilitatile pentru a performa pe o anumita pozitie, in functie de proiectele in care esti implicat. De asemenea, schimbarile organizatorice sau de strategie prin care trec firmele ca urmare a replierii lor la contextul economic si concurential presupun si o flexibilitate din partea angajatilor. Depinde de fiecare cat este de dispus sa raspunda la nevoile companiei in care lucreaza si sa caute solutii pentru a le rezolva sau sa se ancoreze mereu de cadrul general al fisei postului pentru a ramane in continuare in zona de confort.

Din punctul de vedere a conditiilor de munca in Marea Britanie am intalnit o preocupare mai mare a angajatorului pentru confortul la locul de munca (e.g. ergonomie, spatiu personal, facilitarea comunicarii intre angajati), flexibilitate in privinta locului de munca (e.g. se incurajeaza munca de acasa sau de la distanta, in functie de specificul pozitiei respective).
 
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cu care lucrezi, dar si tipul de produse sau solutii ale companiei?
Lucrand in domeniul cercetarii de piata un lucru important mi se pare adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor extinsa pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor. Cred ca si in Romania pot fi adoptate usor astfel de tehnici (sunt agentii si clienti care deja au facut-o), insa, trebuie gasit mereu un echilibru intre instrumentele de cercetare moderne si cele traditionale in functie de populatia tinta si obiectivele de business la care trebuie sa raspunda cercetarea. De asemenea, un aspect important este bugetul pe care companiile beneficiare sunt dispuse sa il investeasca pentru a avea acces la aceste servicii.
 
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?

Cred ca cele mai multe provocari sunt determinate de diferentele culturale si aceasta a presupus o flexibilitate si adaptare ridicata din partea mea. E un proces de invatare care imi place si care mi-a deschis mult mai mult ochii la ceea ce se intampla in jurul meu. Un avantaj al pozitiei in care sunt si care e legat si de specificul locului de munca este expunerea la o varietate de produse si servicii de cercetare de piata. Nevoile clientilor sunt, de asemenea, foarte complexe, si in acelasi timp acestia sunt mai deschisi spre o cooperare mai stransa cu agentiile de cercetare care isi asuma tot mai mult rolul consultativ. Pana acum am lucrat de ambele parti ale "baricadei" si aceasta constituie un atu de care ma folosesc in tot ceea ce fac.

Care sunt provocarile pe care le infrunta profesionistii romani care activeaza in strainatate si care sunt cele mai potrivite abordari de marketing in 2018, aflam de la cursanti CIM care au reusit cu succes sa dezvolte strategii si solutii de impact in domeniu. Claudiu Runcan, Senior Marketing Professional intr-o importanta companie de IT din Cehia, remarca faptul ca diferentele dintre pietele europene sunt evidente, luand in calcul un factor important – cultura locala, insa, trendul digitalizarii este comun, la fel nivelul ridicat al promotiilor, dar si interesul fata de intelegerea si satisfactia clientului.

Care sunt diferentele majore dintre piata si job description-ul din Romania vs piata si job description-ul din compania in care lucrezi? Dar mediul de lucru?
Intrebarea aceasta parea mai simpla cand am citit-o prima data. Dupa aceea mi-am dat seama ca intai trebuie sa ma gandesc la diferentele dintre piete si apoi la cele dintre job-urile pe care le-am avut in Romania vs. jobul pe care il am in Cehia. Sa incepem cu pietele, care desi ar parea similare pentru ca vorbim despre doua piete Est Europene (chiar daca cehii m-ar contrazice spunand ca este vorba de Europa Centrala) sunt totusi destul de diferite.
Cehii sunt in continuare niste traditionalisti ce consuma cu mandrie si respecta produsele locale sau asa numitele "local jewels", si vorbesc aici despre produse diverse, incepand de la bere (Pilsner Urquell - o mandrie nationala), Skoda sau dulciuri cu istoric (ex. Lentilky) .
Romanii pe de alta parte au fost foarte deschisi sa adopte ideile importate (englezisme, americanisme etc) , ceea ca a facut ca brand-urile locale sa isi piarda din stralucire. Romanii cumpara Dacia doar daca nu isi permit un alt autoturism, nu cred ca suntem mari consumatori de ROM (ma refer la dulciuri) si preferam sa cumparam produse de import din marile lanturi comerciale, de aceea toate brandurile locale duc o grea lupta de supravietuire.
Desi focusul spre produse este unul diferit, totusi putem gasi un punct comun intre cele doua piete, si anume nivelul ridicat al promotiilor. La fel ca si in Romania, rata activitatilor promotionale (in general in FMCG) ajunge pana la 40%, ceea ce inseamna ca aproape unul din doua produse trebuie sa aiba un tip de discount.
Trecand spre urmatoare parte a acestei intrebari, in Romania am lucrat in market research cu clienti care activau pe piata locala si care se confruntau cu problemele clasice (concurenta, modificari de taxe, deschideri de noi magazine, fuziuni intre companii etc). In Cehia am venit pentru a prelua un rol regional (tot in marketing research) unde am intalnit diverse companii care se concentrau pe doua elemente majore: armonizarea strategiilor de marketing pentru mai multe piete din Estul Europei (fiecare avand specificul local) si gasirea unei culturi organizationale comune (avand in vedere mediile diverse din care proveneau angajatii lor). Drept urmare, dintr-un job in care aveam rol de consultant am trecut catre unul in care trebuia sa fac mai mult account management si sa inteleg cum evolueaza structura clientilor cu care lucram.
Intre timp am schimbat industria in care activez si acum ma acomodez intr-o echipa de marketing global in domeniul IT.

In ceea ce priveste mediul de lucru, am fost frapat de un lucru: chiar daca lucram intr-o companie multinationala si aveam clienti ce erau companii multinationale, 99% din comunicarea in marketing se face in limba ceha. Prezentarile se tin in limba locala si deck-urile de suport sunt facut in aceeasi limba. In Romania, chiar daca sustineam o prezentare in limba romana, power point-ul pe care il aveam era 100% in limba engleza. Cred ca acest punct este in stransa legatura cu traditionalismul.

Care ar fi cele mai inteligente abordari de marketing care ar trebui replicate mai mult si des in Romania?
Nu pot sa spun ca sunt mari diferente intre abordarile de marketing din Romania si Cehia, cel putin in FMCG. Poate ar trebui sa punem mai mult accent pe industria locala si sa sustinem (prin campanii de marketing) eforturile producatorilor, pentru a ajuta economia tarii. Piata tinde spre o globalizare a strategiilor de marketing (lucru cu care nu sunt neaparat de acord), drept urmare in viitor diferentele vor fi si mai mici. Este o parere personala, iar ceilalti colegi din marketing sunt liberi sa ma contrazica.

Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cu care lucrezi/ cele mai utile in munca ta? Si cum a evoluat tehnologic tipul de produse sau solutii ale companiei si cu ce probleme / provocari te-ai confruntat?
Orice mare companie se foloseste de diverse tool-uri sau are contracte cu terti care furnizeaza tehnologii de lucru. Insa, avand in vedere ca in munca de zi cu zi in marketing nu folosim "rocket science" ci Office, Skype, E-mail si telefon (plus alte software-uri/ aplicatii dedicate) nu cred ca trebuie sa ne asteptam la evolutii majore. Intr-adevar, datorita faptului ca suntem conectati oriunde si oricand (mai ales prin telefonul mobil) pot spune ca am observat tot mai multi oameni lucrand remote. 
In ceea ce priveste evolutia tipului de produse sau solutii, este o discutie mult mai complexa si difera de la o companie la alta sau de la o industrie la alta. In general, ce pot spune este ca am observat  trendul global de digitalizare, care este un topic discutat in toate marile companii. 

Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?
Parerea mea este ca meseria in sine nu difera daca o faci din Romania sau din alta tara. Pana la urma "regulile jocului" sunt aceleasi pentru toti si marjoritatea cauta sa obtina aceleasi rezultate: cresterea notorietaii produsului lor pentru a influenta vanzarile intr-o anumita piata. Ceea ce ne influenteaza cel mai mult este mediul de lucru.
Aici apar cele mai multe provocari, pentru ca intr-adevar cultura este diferita in fiecare tara, si dupa cativa ani de experienta intr-un mediu multi-cultural deja pot face profilul unor oamenii din diverse tari.
In meseria noastra, interactionam cu colegi, clienti sau terte parti care se manifesta diferit in functie de mediul de care apartin. Unii sunt mai agresivi, altii mai prietenosi, altii sunt mai greu de citit. Cred ca, in general, colaborarea cu oamenii si atingerea unui scop comun reprezinta una dintre provocarile majore in marketing.
Avantajele cred ca sunt evidente cand vorbim despre orice schimb de experienta. Este la fel ca atunci cand eram la scoala, cand mergeam cu un bagaj de cunostinte intr-un alt loc unde invatam ceva nou, dar si transmiteam cunostintele noastre mai departe. Uneori, o abordare simpla poate rezolva o problema mult mai repde sau alteori trebuie sa gasim solutii complexe pentru a ajunge la rezultatul dorit. Cred ca, dupa aceasta experienta, pot face diferenta intre momentele in care trebuie sa actionez rapid si eficient sau cele in care trebuie sa construiesc un plan care sa duca la anumite rezultate.
 
Mai simplu spus: cand pleci undeva ai avantajul faptului ca aduci ceva nou, la care oamenii nu au fost neaparat expusi, iar cand sau daca te intorci ai avantajul experientei castigate in diverse medii de lucru.

Cat de mult  crezi ca te ajuta in munca ta de specialist de marketing in strainatate un curs curs acreditat CIM?
Foarte recent, in noul meu job am facut un training pentru un tool de digital marketing. Primii pasi ai acelui training au reprezentat bazele puse de unul din primele module pe care le-am studiat pentru CIM (Managing Marketing Process), si imi aminteam exact materialele pe care le-am studiat acum aproape 5 ani, asadar cred ca asta spune tot!

Exista si o vorba care in engleza suna mai bine "every day's a school day", drept urmare consider ca orice curs care ne poate aduce un plus de cunostinte este intotdeauna binevenit, mai ales cand rezultatul este o acreditare recunoscuta international. 

 

 

Potrivit cifrelor si estimarilor principalilor jucatori din comertul electronic romanesc impreuna cu GPeC, valoarea cumparaturilor online a ajuns la 2,8 miliarde de euro in 2017, cu peste 40% mai mult decat in 2016, cand s-au inregistrat 1,8 – 2 miliarde de euro. Acest lucru ar insemna ca romanii au cheltuit, in medie, 7,67 milioane de euro in fiecare zi din an pentru cumparaturi prin internet.

Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adica la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, platile de facturi la utilitati, biletele de avion, vacantele, rezervarile hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, continutul download-abil etc. Daca le-am adauga si pe acestea, valoarea totala a achizitiilor online ar creste considerabil.

 

E-Commerce Share din total Retail: 5,6%

Cresterea de aprox. 40% de la un an la altul inregistrata de piata romaneasca de e-commerce este una din cele mai mari cresteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pietei de e-commerce din totalul pietei de retail se situeaza la aprox. 5,6%, in crestere fata de 4%, cat se inregistra in 2016. Cu toate acestea, procentul este inca mic comparativ cu tarile dezvoltate, dar arata potentialul urias de crestere al pietei romanesti de comert electronic.

GPeC este, de 13 ani, cel mai important eveniment de e-commerce din Romania care, printre altele, centralizeaza datele si publica in fiecare an raportul oficial al pietei romanesti de comert electronic. Iata care sunt principalele cifre si statistici pentru anul recent incheiat.

 

Peste 11 milioane de internauti si o rata de penetrare a internetului mobil de 85%

Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populatia Romaniei a scazut de la 19,4 milioane de locuitori in 2016 la 19,1 milioane de locuitori in 2017. Dintre acestia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului National de Statistica pentru primul semestru al anului 2017.

Rata de penetrare a internetului a crescut usor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM aratand ca sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix in banda larga (+6% fata de 2016) si 16,6 milioane de conexiuni internet mobil in banda larga (+13% fata de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodarii este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

 

44% din utilizatorii de internet din mediul urban au facut cumparaturi online cel putin lunar

In aprilie 2017, GPeC impreuna cu compania de cercetare de piata iSense Solutions au derulat un studiu in randul utilizatorilor de internet pe un esantion de 1012 repondenti – esantion reprezentativ la nivel urban in functie de varsta, sex, marimea localitatii si regiune.

Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au facut cumparaturi online cel putin lunar, iar 62% dintre acestia au varste cuprinse intre 18 si 34 de ani.

Cumparatorii online viziteaza 9 magazine pe an cu o frecventa de 3-4 ori pe saptamana, in timp ce non-cumparatorii viziteaza 5 magazine online in decursul a 12 luni, cu o frecventa mai mica (1 data pe saptamana). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar si de cei care nu au facut inca pasul spre cumparare.

Principalele motive invocate de cei care nu au cumparat online sunt, in ordine: neincrederea ca produsele prezentate pe site corespund realitatii, imposibilitatea de a vedea, testa si proba produsele inainte de achizitie, neincrederea in calitatea serviciilor magazinelor online si plata taxelor de transport suplimentar fata de pretul produsului atunci cand acesta este achizitionat online.

De cealalta parte, cumparatorii online prefera shopping-ul prin internet pentru ca: economisesc timp, oferta de produse este mai bogata, pot compara produsele usor, este mai ieftin si mai comod online.

 

Peste 7.000 de magazine online in Romania

Din punct de vedere al numarului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine in 2016, la peste 7.000 de magazine online in 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinta de crestere se va accentua in 2018, estimandu-se dublarea numarului de comercianti online la aprox. 14.000 – 15.000.

Potrivit ultimelor cercetari, exista deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au functie de “adauga in cos”, asadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic inregistrat de acestea le face nesemnificative in peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic si comenzi pentru a putea fi luate in calcul.

 

Principalele categorii de produse vandute in 2017 si valorile medii ale comenzilor

Topul principalelor categorii de produse vandute online in 2017 (exclusiv e-tail) este, in ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC si componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice si electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (imbracaminte, incaltaminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casa si decoratiuni, cartile precum si produsele destinate copiilor (de la jucarii pana la articole pentru copii de tip: carucioare, vestimentatie, consumabile etc.).

Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimarilor principalilor jucatori, verticala de Fashion creste acelerat si va devansa produsele din gama Electro-IT&C in aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potential urias de crestere.

O particularitate importanta a anului 2017 consta in cresterea valorii produselor achizitionate online, explicata prin cresterea salariilor si, deci, orientarea consumatorilor catre produse de calitate mai buna. De asemenea, a crescut si numarul de produse achizitionate la o cumparatura si, implicit, valoarea medie a tranzactiilor.

Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea cosului mediu a crescut de la 669 lei in 2016 la peste 800 de lei in 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) cand valoarea s-a apropiat sau chiar a depasit pragul de 1.000 de lei.

De asemenea, cresteri semnificative ale cosului mediu s-au inregistrat si in segmentul Fashion, de la 161 de lei in 2016 la 250–300 de lei in 2017, in functie de anumite momente din an si de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mica).

Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzactiei este similara cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.

In cazul librariilor online, valoarea medie a cosului variaza intre 80 si 100 de lei, fiind intr-o usoara crestere comparativ cu 2016. Doar in cazul articolelor pentru copii (puericultura), valoarea medie a tranzactiei este pe un trend descendent de cel putin 3 ani, continuand sa scada usor si in 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

 

70% din traficul magazinelor online este generat de telefoanele mobile

“Mobile” a continuat sa fie principalul trend al anului 2017, iar tendinta se va pastra si in 2018. Principalele magazine online romanesti au inregistrat cresteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil in detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decat in 2016.

Generatia Millennials este cea care impinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor facand cunostinta cu internetul direct pe telefonul mobil si rareori pe desktop.

In cazul magazinelor online care au aplicatii de mobil dedicate, rata de conversie generata de dispozitivele mobile a depasit deja desktop-ul. In schimb, in cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este inca la jumatate fata de desktop.

Tot mai multe magazine online romanesti au inteles trend-ul si si-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care genereaza timpi mari de incarcare ramane inca principala provocare a majoritatii magazinelor online autohtone.

 

Pretul mic, notorietatea magazinului si timpul de livrare cat mai scurt – principalii factori in luarea deciziei de cumparare

Potrivit studiului GPeC si iSense Solutions, principalii factori in luarea deciziei de cumparare sunt, in ordine: pretul cat mai mic, increderea pe care o confera magazinul (brand reputation), timpul de livrare cat mai scurt, claritatea si calitatea informatiilor de pe site, ergonomia site-ului (usurinta in navigare si in procesul de cumparare si estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

Un cumparator online a facut, in medie, 8,7 achizitii in decursul anului trecut – in crestere fata de 2016 cand media era de 8,4 achizitii, dar si fata de 2015 cand cifra se situa la 8,2 achizitii/an.

 

Procentul de plati prin card a crescut, dar rambursul ramane la putere

Metoda de plata preferata a romanilor ramane rambursul intr-o proportie covarsitoare de aprox. 85%. Totusi, potrivit informatiilor furnizate de principalii procesatori de plati PayU si mobilPay, procentul platilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% in 2016 la 12-14% in 2017. Diferenta de 1-2 procente pana la 100% este data de alte metode de plata precum online banking, micro-plati prin sms etc.

Potrivit estimarilor principalilor procesatori, volumul total al platilor online prin card a depasit pragul de 1,1 miliarde de euro in 2017, in crestere comparativ cu 2016, cand s-au inregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

 

Vanzari de peste 200 de milioane de euro doar de Black Friday 2017

Potrivit ARMO (Asociatia Romana a Magazinelor Online), in weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), romanii au cumparat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult fata de valoarea de 130 de milioane de euro inregistrata in 2016. Cresterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

Tot mai multe magazinele online aleg sa desfasoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfasoara campaniile de discount-uri, acestea aduc cresteri in vanzari de aprox. 25-30%.

“Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comertul online romanesc, inregistrandu-se o crestere semnificativa de aprox. 40% comparativ cu 2016 si atingand, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fara servicii. Este un salt urias care ne arata apetitul tot mai mare al romanilor pentru cumparaturile online si, mai ales, potentialul de crestere accelerata a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar daca Romania nu se ridica inca la nivelul altor piete mature din Uniunea Europeana, nu trebuie neglijat deloc ritmul si potentialul de crestere care ne poate duce pana in 2020 la o piata de peste 5 miliarde de euro”, adauga el.

---------------------

Sursele cifrelor si estimarilor de piata publicate in acest raport sunt (in ordine alfabetica): ANCOM, ARMO, Breeze Mobile, eMAG, GPeC, Institutul National de Statistica, iSense Solutions, mobilPay, PayU, RomCard, United Nations Department of Economic and Social Affairs.

 

 

 

30 martie 2017, Bucuresti – Saptamana trecuta a avut loc, la  Universitatea de Studii Economice (ASE Bucuresti), a cincea editie BEST OF ESOMAR ROMANIA 2017, eveniment dedicat industriei de cercetare de piata locale. Tematica editiei aniversare a fost “Trenduri de piata in Romania”.

Vorbitorii au abordat o gama diversa de subiecte: Care sunt trendurile de consum in Romania? Cum sa le interpretam si reinterpretam? Cum sa fim diferiti, sa inovam si sa ne conectam cu consumatorii moderni? Care sunt tendintele pietei in randul tinerilor romani?

Programul a gazduit o agenda dinamica sustinuta de reprezentatii celor mai importante agentii de cercetare prezente in Romania, precum si de catre cei doi speakeri internationali: 

  • Steve Wigmore, Director, Technology Research, Lightspeed, Marea Britanie
  • Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Belgia (Keynote Speaker) 

Evenimentul a fost deschis de catre Alina Serbanica, Reprezentant ESOMAR pentru Romania, care a marcat importanta acestei editii aniversare – “5 ani Best Of ESOMAR”, atat pentru cercetatori (practicienii din industria de cercetare de piata), cat si pentru clienti – cei care beneficiaza de serviciile de cercetare de piata, intr-un context in care la inceputul acestui an ESOMAR a implementat noul cod international de etica si deontologie profesionala al industriei (ICC Code ESOMAR – Ianuarie 2917). ESOMAR se implica in mod activ in reglementarea industriei, in promovarea si cascadarea standardelor si practicilor de industrie care sa confere calitate, validitate si consistenta metodologiilor si analizelor de cercetare de piata pe care agentiile le ofera clientilor sai. 

Invitatul special Tom De Ruyck, Managing Partner, InSites Consulting, Profesor la IESEG din Belgia a deschis seria prezentarilor.

Ce sunt insight-urile? Cum le comunicam? Dar, si mai important, cum putem sa le folosim in business-ul nostru? Pentru ca, mai mult ca oricand, masurarea impactului este vitala pentru agentiile de servicii de marketing profesioniste. Conform unui studiu de piata realizat recent despre impact, doar 45% dintre specialistii in prognoze si profesionistii de marketing cred ca cercetarea de piata reuseste sa schimbe atitudinile si deciziile de marketing. Intrebarile «de un milion de dolari» par a fi: cum declansam aceste actiuni semnificative in intreaga organizatie pentru a crea un impact pozitiv asupra afacerii? Si cum specialistul in inovatii poate face acest lucru in mod eficient si practic?  

Prezentarea Oanei Popa Rengle de la Anamnesis ne propune sa privim brief-urile de research ca pe povesti dominante in organizatiile clientilor, care nu surprind neaparat realitatea obiectiva a relatiei dintre consumator si brand si nu lasa loc unor interpretari diferite. De aici, fenomene precum dificultatea de a identifica insight-uri noi, senzatia de saturatie, de stagnare, de lipsa de valoare adaugata din research. Oana propune tehnici din psihoterapia narativa pentru a sonda, in datele de research deja existente pentru a gasi povesti noi, alternative care sa deconstruiasca aceste povesti dominante saturate problematic.

 Pentru a inova in mod relevant, trebuie sa intelegem directia spre care se indreapta piata. Aici intervine analiza tendintelor de schimbare a stilurilor de viata, comportamentelor si atitudinilor.

Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant, GfK Romania, a vorbit in prezentarea ei despre cateva tendinte si sub-tendinte de consum importante pe care brandurile le pot utiliza pentru a inova si pentru a se conecta cu consumatorii moderni in moduri noi, mai eficiente. Pentru a vedea cum pot fi aceste tendinte puse in practica, Anca a oferit exemple de produse, de servicii si de campanii de comunicare care utilizeaza deja fiecare trend.

Tendintele prezentate sunt rezultatul unor modificari pe termen lung in comportamente, atitudini si valorile care stau la baza acestora. Ele pot fi folosite in mod strategic, deoarece sunt valabile pentru perioade lungi de timp si influenteaza modificari reale in modul in care consumatorii interactioneaza cu brandurile.

Principalul proiect care analizeaza schimbarile in stiluri de viata si atitudini este GfK Consumer Life, care se deruleaza in peste 25 de tari, inclusiv in Romania. 

Ellis Suban, Managing Director ElQual, a prezentat un inovativ studiu de caz cu tematica „Human Brain vs Automated Research”, abordand conexiunea dintre latura cognitiva si tehnologie, dintre emotional si rational, printr-o perspectiva ce ne-a facut sa ne gandim daca modelele generate de calculator si instrumentele de prelucrare a datelor cu algoritmi statistici sunt limitate in analizele pe care le utilizeaza, daca pot imita gandirea umana sau este creierul uman unic in abilitatea sa de a oferi profunzime si interpretari complexe in timp ce observa si coreleaza perceptii subtile? 

Ioan Simu, director general Mercury Research a vorbit despre cum a evoluat piata IT&C in ultimii 10 ani, precum si despre tendintele viitoare care se prefigureaza din analiza ultimilor ani. Informatiile prezentate au provenit din studiul sindicalizat res!com, unic in Romania, care monitorizeaza inca din anul 2006 evolutia serviciilor de telecomunicatii, a bugetelor alocate de utilizatori, precum si continutul media accesat  pe Internet.  Perioada 2006 - 2016 a fost marcata de o diversificare accelerata a serviciilor oferite de jucatorii de telecom, si de o orientare treptata, care se va accentua in viitor, a utilizatorilor catre furnizorii de continut.  Ultima decada a inseamnat o crestere de 20% pentru piata de telecomunicatii, serviciile de Internet cunoscand o transformare majora.

 Traian Nastase, Managing Partner iSense Solutions, a avut prezentarea cu titlul: “How to be different in a world of indifference”.

In conditiile in care acum timpul consumatorului modern este foarte limitat si acesta este expus la aproximativ 5000 de mesaje de comunicare zilnic, principala problema a brandurilor este cum sa reuseasca sa capteze atentia consumatorului si sa se diferentieze in fata lui.

Bazandu-se pe iSense Solutions Modern Trends Tracker, prezentarea a abordat 7 din cele peste 25 de tehnici de diferentiere si inovatie identifitate de compania iSense Solutions: Fear of missing out, Perfect imperfect, Nevoia de relaxare, Social bubble, Nevoia de independenta, Familia moderna, Pattern interruption. 

Daniel Enescu, Chairman of the Board, Kantar Millward Brown, a discutat despre tendintele in comunicare si despre regulile atragerii atentiei in mediul online. In contextul in care acest mediu de comunicare incepe sa beneficieze de investitii in crestere, este necesar sa tinem cont de 3 tendinte care influenteaza receptivitatea fata de reclame: mobilitatea, nevoia de control (exista o deschidere mai mare fata de reclamele care permit evitarea) si adblockalypse. Aceste tendinte supun reclamele la provocari, iar o reclama foarte buna in offline ar putea sa nu functioneze deloc in mediul online. Mediul digital ofera insa si oportunitati de sharing - o expunere mai mare, fara costuri media. Cele peste o suta de mii de reclame pre-testate cu Link – instrumentul Kantar Millward Brown de pre-testare de reclame – au aratat faptul ca, pentru a deveni virala, o reclama are nevoie sa fie in primul rand foarte diferita, apoi foarte placuta sau antrenanta. O posibila reteta de succes, asa cum o confirma si reclamele testate cu Link for Digital, consta in utilizarea unuia sau a mai multor ingrediente LEGS (laughing out loud, edgy, gripping si/sau sexy) – evident, cu conditia sa fie alese cele potrivite pentru brand.

 Olivia Petre, Corporate & New Business pentru platforma de teste educationale standardizate BRIO, a prezentat principalele tipologii de parinti si de elevi romani, in functie de implicarea lor in procesul de invatare. Pornind de la un studiu calitativ si cantitativ, prezentarea a evidentiat totodata opiniile parintilor si elevilor privind metodele subiective folosite in scoli si licee pentru evaluarea cunostintelor, comparativ cu metodele digitale standardizate. Un trend incurajator este cresterea segmentului de parinti preocupati de situatia scolara a copilului si implicati in activitatea acestuia, precum si deschiderea elevilor romani catre testarea digitala prin metode standardizate precum sistemul Brio.

Alina Gheorghe, Client Service Manager Daedalus New Media Research a prezentat un studiu de caz realizat la nivel regional pe un esantion de 2300 parinti din mediul urban inscrisi in panelul Daedalus Online in Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croatia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Subiectele analizate au facut referire la decizia privind alegerea brandurilor de alimente si bauturi consumate in cadrul familiei, la consumul de alcool si tutun in randul minorilor, la vaccinarea obligatorie a copiilor, la religia in scoli si homeschooling si accesul la internet al copiilor din categoria de varsta 6-15 ani. Studiul de caz a evidentiat ca in Romania in mediul urban parerile copiilor sunt validate de catre parinti mai mult decat in celelalte tari din regiune si ca penetrarea smartphone-urilor in randul copiilor 6-15 ani este semnificativ mai mare decat media pe regiune (60% vs. 51%). De asemenea, opiniile  si perceptiile parintilor din Romania urbana sunt similare cu cele ale parintilor din celelalte tari analizate (esantioane comparabile) referitor la homeschooling, vaccinare obligatorie si educatia financiara in scoli.

Ioana Bobe si Alexandra Sandu, Senior Qualitative Researchers de la ISRA Center, au pus cap la cap informatii din ultimii doi ani de cercetari calitative despre familii, pentru a intelege cum este definita copilaria astazi, ce impact are aceasta definitie asupra stilurilor de parenting si cum populeaza copiii acest concept. Indepartandu-se atat de modelul unei copilarii laissez-faire, unde copii sunt stapani si primesc tot ce-si doresc, dar si de modelul de copilarie emergent in ultimii ani, axat pe performanta si evolutie continua, parintii de acum se inhama la o munca de reimaginare si renegociere a copilariei. Ca model ideal, copilaria actuala trebuie sa livreze in continuare dezvoltare personala pana la cel mai mic aspect, recuperand insa bucuria si relaxarea copilariei de altadata. Un demers de recastigare a jocului din partea parintililor care merge in raspar fata de chiar viata digitala a copiilor, angajati full-time intr-un proces de branding personal online. 

Prezentarea Emergentul de azi poate deveni norma de maine”, sustinuta de Adina Ghiocel-Pascu, Client Service Manager, Ipsos si Georgiana Badarau, Consumer Insights and Prospective Analyst Renault – a prezentat cele mai semnificative trenduri emergente, ce au potential de dezvoltare in urmatorii ani: varstele captive (imbatranirea demografica si nevoia marcilor de a adresa seniorii prin produse si servicii dedicate); Viata lunga si prospera - interesul sporit al consumatorilor fata de sistemele de auto-monitorizare a starii de sanatate; Valorificarea si prioritizarea propriilor interese, prin valori precum asertivitate si incercarea de a demonta fluxul “metro, boulot, dodo” (expresia franceza consacrata pentru ciclul drum-serviciu-casa); Reconectarea sub forma micro-comunitatilor, grupuri de consumatori grupati in jurul unor interese comune: parenting, calatorii, educatie alternativa, sport sau cooking; Conceptul de premium vazut drept seductia ratiunii - transferul de la un consumator premium definit prin educatie, varsta, venit sau mediu de rezidenta la un consumator premium definit prin stil de viata, mentalitate, ancorare in beneficii functionale.

Iulia Cornigeanu (Director Executiv, KANTAR TNS Romania) si Rodica Mihalache (Head of Consumer & Business Insights, Starcom Media) au dezvaluit publicului ce schimbari au avut loc in perceptia despre Black Friday si cum acesta si-a pierdut din farmec treptat, devenind mai degraba apanajul cumparatorului rational. Daca zona de IT&C stagneaza, resimtind din plin presiunea asteptarilor mari in ce priveste discounturile acordate, partea de Beauty/ Cosmetics castiga teren, investitiile in GRP dedicate Black Friday aducand o crestere insemnata in intentie si in achizitie. In 2016 s-a observat o prezenta mai activa a jucatorilor de mici dimensiuni in timpul Black Friday, fapt reflectat si in perceptia consumatorilor prin cresterea numarului celor care au mentionat problemele tehnice ale site-urilor printre motivele care i-au facut sa se razgandeasca/ sa nu mai finalizeze o achizitie. O solutie ar putea fi implementarea unui program pentru discounturi (de exemplu dimineata televizoare, seara frigidere) pentru a evita aglomeratiile de dimineata si implicit problemele tehnice. Black Friday Unraveled, proiectul realizat de Starcom Media in colaborare cu KANTAR TNS, are o metodologie aparte, analizand perceptiile si comportamentul a 1400 de utilizatori de Internet inainte si dupa Black Friday, atat in 2015 cat si 2016. 

Al doilea invitat special al conferintei, Steve Wigmore, Director – Research Technology, Lightspeed din Marea Britanie, a aratat ca cercetarea de piata prin intermediul sondajelor online se confrunta cu provocarea semnificativa de a mentine respondentii implicati in timp ce colecteaza cantitatea de date necesara ca sa poata efectua studiul. Desi nu exista in mod necesar o relatie liniara inversa intre cantitatea si calitatea datelor colectate, cei doi factori sunt intrinsec legati. Acest lucru este valabil in special pentru respondentii care completeaza sondaje folosind smartphones si alte dispozitive mobile. Aceasta lucrare incearca, inainte de toate, sa analizeze implicatiile lungimii si repetarii sondajelor asupra calitatii raspunsurilor inainte de a discuta o serie de metode practice si stiintifice care pot ajuta la identificarea modului in care aceste sondaje pot fi scurtate si facute mai interesante. Cu toate ca aceste metode vor duce la o cantitate mai mica de date colectate, Steve a argumentat ca acest lucru va fi compensat de o crestere a calitatii datelor.

Lego ramane unul dintre cele mai iubite si relevante branduri globale si cel mai puternic brand global in 2015 in categoria sa, conform  evaluarii Brand Finance. Cum construiesti insa un brand global relevant? Aceasta a fost tema ultimului numar al revistei CIM Catalyst, care pune sub lupa si cateva dintre principiile si ingredientele cheie din spatele succesului marcii daneze din ultimii ani.


“Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand. Abilitatea de a lucra cu ceilalti este vitala. In opinia mea, niciun brand nu mai poate obtine o acoperire globala fara colaborare, adica fara a se asigura ca intreaga organizatie lucreaza strans impreuna. Astazi, abordarile personalizate sunt importante pentru consumatori si este important sa fii cate se poate de bine infipt in realitate si sa intelegi cum sa fii relevant la nivel local. Un om de marketing cu o abordare globala trebuie sa iasa din turnul de fildes” - explica Julia Goldin, CMO  Lego in Marea Britanie.

Misiunea asumata Lego este sa inspire generatiile viitoare de utilizatori. Misiunea nu este insa doar o insiruire de cuvinte, trebuie transupusa in actiune. Lego trebuie sa sustina si sa formeze inca de acum “constructorii” viitorului, pe baza valorilor sale cheie: creativitate si imaginatie. Multe branduri isi doresc sa devina cu adevarat globale, insa nu au valori si o viziune puternica care sa le ghideze.

Marketingul global de succes este despre colaborare, structuri organizationale puternice si o viziune puternica despre brand.

Pentru Lego, coerenta, consistenta si legatura stansa cu copiii sunt elementele cheie in strategia globala. Pentru aceasta, cel mai important lucru este sa ramana aproape de fiecare piata in parte si sa faca eforturi permanente pentru a intelege schimbarile de comportament si diferentele locale. Ca urmare, la nivel local, atentia nu cade pe impunerea procedurilor globale centrale, ci pe construirea si incurajarea capabilitatilor locale legate de intelegerea clientilor. Adica, pe identificarea instrumentelor ce pot fi folosite local pentru a aduna insight-uri care pot aduce suport in dezvoltarea portofoliului de produse si a strategiei de marketing.

“Mai intai de toate, este vorba despre cum generezi insight-uri de-a lungul intregului proces de dezvoltare de produse, pentru a te asigura ca obtii rezultate solide. In al doilea rand, este vorba despre cum masori succesul in piata. Pe parcursul dezvoltarii produselor, vorbim cu copiii permanent. E nevoie sa-i vedem in actiune, sa-i vedem cum folosesc produsele noastre, nu e de ajuns doar un chestionar cantitativ. (...) Este vorba  despre intelegerea modului in care ei traiesc si cum se schimba viata lor, care le sunt nevoile si interesele.” - precizeaza Goldin. Acest lucru se intampla  la Lego printr-o combinatie de focus grupuri, studii etnografice si observatie.  

“Marketingul este o parte integranta a modului in care abordam experienta oferita consumatorilor la Lego”- spune Julia Godin, CMO la Lego. Odata ce un produs a fost lansat, il evaluam folosind Net Promoter Score-ul (NPS). Este un instrument foarte important pentru ca ne permite sa evaluam cat de dornici de a ne recomanda sunt clientii nostri si sa evaluam calitatea experientei pe care o au cu produsele. Pe urma, folosim instrumente prin care masuram ce se intampla cu adevarat in piata - in ce fel doresc copii sa atinga sau sa cumpere produsele. Cand este vorba despre cum evaluam succesul, acesta este ultimul moment de adevar” - spune Godin.

Interviul complet in revista Catalyst, editata de Chartered Institute of Marketing (CIM). 

A fost publicat de curand un white paper Euromonitor: „Top 10 Global Consumer Trends for 2017”.  Ca orice raport de trenduri, el nu reprezinta o pereche de lentile care schimba brusc peisajul din jur, insa pot focaliza atentia asupra unor comportamente care tind sa devina mai vizibile.

Spicuind din el, se remarca in primul rand trend-ul de extinctie a consumatorului ‘mainstream’. Consumatorii – identitatea si nevoile lor – sunt in flux. Iar acest lucru deriva din si se traduce prin urmatoarele:

  • Putem vorbi despre ‘Midorexie’ – sau cum de la o varsta incolo alegem sa nu ne mai conformam criteriilor sau comportamentelor dictate de ea. Ignorand conotatiile negative din zona ‘fashion related, trend-ul surprinde nevoia de a ramane relevant si de a nu fi discreditat sau stereotipat in baza anilor din buletin. 
  • Nisarea sau ‘segment of one’ despre care se tot discuta de ceva vreme, implica nevoia de autenticitate prin recunoasterea diversitatii si prezentarea oamenilor ‘ca mine’. Gata cu imaginile retusate, siluetele imposibile si testimonialele scriptate. (Ca nota personala, daca in 2014 am adoptat conceptul ‘Mychiatry’ de la trend watching  -  mintea este noul corp -   anul asta ma simt atrasa de ‘Wabi-sabi’ evidentiat de Euromonitor).
  • In cadrul familiilor, rolurile de decident, influentator si gatekeeper se schimba in functie de produs iar copiii, consumatori in training, sunt din ce in ce mai implicati in decizii si crescuti sa fie consumatori selectivi, intr-un ecosistem din ce in ce mai digitalizat. 

Tehnologia nu putea ramane neglijata, si ea reprezinta al doilea pol de focalizare:

  • Wellness/health apps, produse Smart Home si tehnologii AI continua sa isi creasca adeptii, insa ideea de siguranta/securitate continua sa fie atat un beneficiu cat si un punct tensionat in utilizare
  • Aplicabilitatea cea mai mare a mediului digital ar trebui sa fie in suport post-purchase dar si in consumer networks create in jurul produsului sau marcii. Prin achizitiile lor, consumatorii cauta durabilitate, sustenabilitate si mentinerea ‘in viata’ a experientei cu produsul care trebuie sustinuta prin comunicare consumator-marca si consumator-consumator
  • Nevoia de pauza de la conectivitatea permanenta incepe sa fie resimtita acut dand nastere perioadelor si ofertelor pentru digital detox vacation

Detalii mai multe si exemple gasiti rasfoind/scroll-uind pe indelete materialul disponibil. Iar daca va intereseaza si altele cu aceeasi tema:

“Crede si nu cerceta“ este un dicton valabil pentru religie, la marketing cred ca este bine sa fie invers: cerceteaza inainte de a crede ceva.

Fie ca este vorba de a face o analiza pentru elaborarea unei strategii, de a face monitorizare si evaluare a unui plan de marketing sau de a lua decizii, de fiecare data avem nevoie de date.

Agentiile de research din Romania isi perfectioneaza si dezvolta tot mai mult solutiile. Nu intotdeauna relatiile dintre ele sunt cele mai bune, iar relatia cu oamenii de marketing nu este intotdeauna dintre cele mai bune. Am stat de vorba in primul rand cu profesionisti din randul cursantilor si absolventilor nostri, care vin cu argumente pertinente si care, in majoritatea lor, inteleg ca agentiile trebuie sa fie un partener de lunga durata pentru o relatie benefica si reciproc avantajoasa. 

Engagementul angajatilor ca si engagementul consumatorilor trece dincolo de satisfactie, implica si explica un efort suplimentar, conform companiei de externalizare de servicii HR Aon Hewitt.

In noua paradigma de marketing care pune in centru experienta consumatorului, engagementul angajatilor a devenit deja o tema de mare interes in randul angajatorilor.  Pentru ca angajatii, mai mult decat orice alta procedura sau aplicatie sunt cei care fac posibila si valoroasa o experienta oferita clientilor (Customer Experience). Pentru ca engagementul lor este direct proportional cu performanta, loialitatea si extrapoland, profitabilitatea angajatorului.

Vedem cum a creste engagementul angajatilor a devenit un obiectiv in sine pentru multe organizatii care il masoara periodic ca pe orice KPI de business important.

La nivel international se dezvolta instrumente de masurare, se realizeaza studii comparative si se extrag modele de lucru si intervale de referinta (bechmarks) pentru companii din diferite industrii. Toate acestea pentru a oferi o predictie in cifre, pentru decizii de business eficiente.

Do not put your faith in what statistics say until you have carefully considered what they do not say (William W. Watt)

Engagementul angajatilor este nu doar despre angajati si cum se pot face predictii de performanta ci despre oameni si cu ei. Dincolo de a fi un indicator ce poate fi evaluat statistic, engagementul are o componenta umana, e un alt fel de ”KPI”, un disruptive KPI. Cum e diferit? Ca si performanta, engagementul nu se manifesta doar in perioada din an in care se desfasoara studiile de employee survey, ci mereu. Nu are la baza definitii standard, general valabile ci ceea ce angajatii percep ca fiind important pentru engagementul lor vis a vis de propriul loc de munca.

Practic, un disruptive KPI , adica un indicator de performanta disruptiv, completeaza veriga lipsa a masuratorilor standard cu o definire in context a termenilor. In fata acestei perspective masuratorile standard (employee surveys) au valoarea lor insa ne arata doar o fata a monedei. Cealalta fata se releva mai greu pentru ca ea cuprinde temerile, sperantele, trairile asociate fiecarui aspect care influenteaza engagementul si mai ales, ce anume definesc oamenii ca fiind important pentru engagementul lor, ce sunt dispusi sa faca ei si ce asteapta de la organizatie.  

Comunitatile de cercetare de piata cu angajati reprezinta solutia inovatoare care ne arata ceea ce datele nu pot sa ne arate (disruptive KPI-s).

Cum?

Ca si metodologie de cercetare, e o solutie de succes pentru a asculta vocea consumatorilor in timp real, adica pentru a realiza in mod eficient studii de cercetare pe obiective dintre cele mai diverse (de la testari de concepte de produs si comunicare, pana la studii de satisfactie, investigarea nevoilor si motivatiilor, inovatie)

Acest tip de studiu s-a dezvoltat in ultimii ani ca urmare a nevoii brandurilor de a fi mai aproape de consumatorii lor, de a le asculta opiniile si a le folosi eficient in deciziile lor. Dar si ca urmare a nevoii oamenilor de a se implica, de a-si spune opinia intr-un mod in care sa fie valoros, sa aiba impact. Cand vorbim despre engagementul angajatilor, vorbim de fapt, despre engagementul oamenilor iar angajatorii de top au inteles ca angajatii lor ar trebui sa fie cel mai apropiat consumator si promotor al marcii, a carui opinie sa o asculte si de care sa tina cont.

Insa atunci cand participantii la o comunitate de cercetare sunt angajatii unei companii si obiectivele vizeaza impartasirea de informatii personale, sensibile suntem in fata unei liste de provocari notabile:

  • Cum asiguram confidentialitatea de care au nevoie angajatii? In orice studiu de cercetare este asigurata confidentialitatea participantilor insa atunci cand angajatii sunt invitati de catre propriul angajator sa discute despre locul lor de munca, intervin anumite temeri care pot reprezenta bariere de netrecut
  • Cum castigam increderea angajatilor ca implicare in studiu va avea un impact pozitiv sau cel putin un ecou in companie?
  • Cum obtinem interesul si implicarea angajatilor intr-un proces voluntar, pentru timpul lor liber dar care are ca scop final imbunatatirea unor aspecte de la locul lor de munca?

Impreuna cu Orange Romania am folosit acest model de cercetare si am creat e-Voice, o comunitate online care a permis angajatilor sa impartaseasca in timp real, pe o perioada de 3 luni, emotii, sentimente, experiente pozitive si negative legate de locul de munca. Angajati si manageri, intr-o structura complet confidentiala, au lucrat impreuna pentru a gasi cele mai bune solutii la tensiunile lor. Au gasit impreuna nu doar solutii in sarcina organizatiei ci si solutii pe care le pot adopta fiecare dintre ei.

Increderea participantilor s-a construit in timp. A ajutat faptul ca angajatorul a implicat o a treia parte in gestionarea studiului, a dat asigurari angajatilor ca managementul nu va avea acces direct la discutii si a aratat deschidere in a pune in practica solutii venite de la angajati pe parcursul studiului.

Interesul participantilor in studiu a crescut treptat. Ce a ajutat a fost mecanismul studiului creat astfel incat experienta participantilor sa fie una interactiva, cu tehnici de gamification care permit feedback imediat.

Proiectul a luat amploare si a fost transferat de participanti si in offline, adica proactiv, au pus in practica, la locul de munca solutiile pe care le discutau in comunitate.

Un exemplu care imi aduce zambetul pe buze este ca acest proiect care a fost creat pentru a intelege ce ii face pe oameni sa fie engaged a reusit, fara sa-si propuna acest lucru, sa influenteze pozitiv implicarea si atasamentul emotional al angajatilor fata de propriul loc de munca. Dincolo de obiectivele de studiu care au fost atinse cu succes, acest studiu a fost o forta vie care a produs schimbare: in randul angajatilor care si-au analizat propriile perceptii si au exersat schimbarea dar si in randul organizatiei care a inteles motivatiile angajatilor si a raspuns pozitiv propunerilor de schimbare.

Asadar engagementul angajatilor este al oamenilor si masuratorile ajuta dar nu sunt suficiente. Orange e tipul de angajator care a avut curajul sa abordeze engagementul angajatilor si dintr-o perspectiva disruptiva, care ne arata ca engagementul oamenilor se descopera.

*Studiul la care face referire articolul s-a desfasurat in intervalul septembrie-noiembrie 2015, pe un esantion de 111 angajati Orange Romania. Componenta de cercetare a fost asigurata de Monica Sociu (Expert in comunitati de cercetare online), Cosmin Alexandru (Consultant in branding si strategie) in parteneriat cu GfK  Romania.

 

 

Am stat de vorba despre inovatie si management de produse si branduri cu un profesionist tanar, ambitios si tenace, dintr-o companie care si-a facut un nume bun si prin faptul ca face eforturi sa cultive profesionalismul si competentele echipei sale de marketing, Ursus Breweries, subsidiara a SABMiller Plc. Absolventa a cursului intensiv al Oxford College of Marketing, Marketing Gateway la Institutul de Marketing, Alina Martinescu are o experienta in marketing de opt ani, in domeniile cercetarii de piata, inovatiei, al dezvoltarii de noi produse si managementului de brand. A lansat, in calitate de manager de proiect, initiative legate de branduri cum ar fi: Redd’s Cranberry, Ursus Cooler si Redd’s Mojito, inovatii de impact asupra marcilor carora le-au fost dedicate si cu vizibilitate in piata de bere. In intervalul 2013- 2014, a contribuit la implementarea campaniilor integrate ale marcii Redd’s: “Redd’s – Creator de gust” si Redd’s Mojito “Viva la fiesta!”. In prezent este implicata in managementul de produs si de brand al portofoliului de importuri al Ursus Breweries, care cuprinde marcile: Pilsner Urquell, Grolsch Weizen si Miller Genuine Draft.

Revista Marketing Focus a fost lansata de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing:comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Aboneaza-te la revista Marketing Focus pentru a fi la zi cu resurse si informatii din domeniu.