Ce trebuie sa stie un profesionist de marketing? Care sunt noile competente si instrumente care ii pot ajuta pe cei implicati in marketing sa faca fata cerintelor in continua schimbare din piata?  Nu toata lumea se pricepe la marketing si nici la fotbal. In zona marketingului, exista foruri competente si institutii acreditate. Si in acest an ne propunem sa dam Cezarului ce e al Cezarului si HR-ului ce el al HR-ului, adica mai multe resurse, noutati si informatii despre ce se schimba in nevoile de training de marketing si cum isi pot sustine departamentele de profil. 

Din fericire, exista tot mai multi profesionisti certificati in HR si tot mai multi constienti de importanta unei certificari acreditate in marketing, intr-un program pe termen lung. Evaluarea si acreditarea vin pe baza unor standarde clare si bine definite in legatura cu profesia si competentele practicienilor in marketing. In plus, aceste standarde si competente sunt actualizate si revizuite constant de Chartered Institute of Marketing (CIM), cea mai mare asociatie a profesionistilor de marketing din lume, cu peste 100 de ani de existenta la cererea angajatorilor si in urma unor studii facute permanent.

CIM a redefinit recent competentele pe care trebuie sa le aiba un profesionist de marketing in trei mari categorii: competente de baza, competente tehnice  si  comportamente.

Competentele de baza sunt relevante pentru orice profesionist de marketing, indferent de rolul, industria sau nivelul la care au ajuns in cariera si se refera la:

  • Insight-uri – o abilitate fundamentala care sta la baza activitatii de marketing si joaca un rol esential. Profesionistii de marketing trebuie sa fie cababili sa identifice insight-uri relevante si sa le utilizeze pentru a dezvolta solutii care sa duca la realizarea obiectivelor organizatiei pentru care lucreaza si care sa ii creasca performanta;
  • Managementul si alinierea organizatiei in jurul clientilor – se refera la rolul managerilor de marketing in mobilizarea si atragerea tututor departamentelor unei organizatii pentru indeplinirea nevoilor clientilor si identificarea si sustinerea schimbarilor necesare, in beneficiul acestora. Vorbim tot mai mult de customer experience sau de transformare digitala, teme foarte importante si fierbinti. Sunt arii in care rezultatele nu vin fara eforturi de a diminua granitele dintre departamente si a tranforma intr-adevar companiile in entitati centrate pe client.
  • Management strategic - insemnand in primul rand alinierea la obiectivele strategice ale organizatiei si traducerea acestora in planuri  de marketing care sa genereze crestere.

Competetele tehnice identifica acele cunostinte si deprinderi specifice marketingului si care reflecta variatiile progresului disponibil in acest domeniu. In aceasta categorie sunt incluse competente legate de managementul brandului, al riscurilor si reputatiei, competente de comunicare integrata de marketing, capabilitati de integrare digitala, management de produs, experienta oferita clientilor, managementul parteneriatelor si monitorizarea si masurarea eficacitatii activitatii de marketing.

Comportamentele se refera la capabilitatile pe care profesionistii de marketing trebuie sa le demonstreze pentru a-si indeplini mai bine rolurile si a contribui la indeplinirea obiectivelor organizatiei. Aici sunt incluse abilitati si calitati cum ar fi creativitatea, spiritul antreprenorial, abilitatea de a invata din experiente, de a lucra impreuna cu altii.

De la portretul pe care il vad managerii si pana la acest profil ideal, practicientii de marketing mai au multe de schimbat si perfectionat. Nu doar in propriile competente si evolutie, dar si in felul in care acestea sunt comunicate. Ne bucuram ca putem sa-i sprijinim sa vorbeasca despre propriile cautari, dileme, dar si realizari si succese pe portalul Marketing Focus si pe Institutul de Marketing.

Suntem martori in ultimii sase ani la mari schimbari: de la juniori „curiosi si storychangeri”, am ajuns la creativitate combinata cu putere de analiza.

In acest an, impreuna cu partenerii nostri din Marea Britanie, sprijinim profesionistii de marketing si departamentele de training cu suport si cursuri pentru fiecare dintre cele trei tipuri de competente. Pentru suport si informatii suplimentare despre programele de training de marketing  contactati-ne la sau Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Experienta oferita clientilor este noua prioritate de care se leaga proiectele mai noi de crestere pe termen lung, mai ales in organizatiile care ofera servicii. De ce aceste proiecte demareaza greu sau intarzie sa genereze rezultate? Barierele interne stau in calea succesului in managementul experientei consumatorilor. Vestea buna insa poate fi ca daca sunt generate de companii, tot acestea au si posibilitatea sa le inlature.

Structura organizationala este una dintre principalele probleme cu care oamenii de marketing se confrunta in rezolvarea problemelor de customer experience, alaturi de lipsa de colaborare interfunctionala. Granitele dintre departamente sunt semnalate ca problema de 48% dintre respondenti, iar procesele si sistemele birocratice se adauga la aceasta prima piedica.

Granitele dintre departamente si procesele si sistemele birocratice sunt principalele piedici in rezolvarea problemelor de customer experience

Un studiu al Brand Learning arata ca mai putin de 25% dintre companii reusesc sa integreze eficient si functional modalitati concrete de lucru organizate in jurul nevoilor reale ale clientilor si angajatilor. Studiul are la baza informatiile obtinute din proiectele si studiile desfasurate impreuna cu peste 160 organizatii globale, cum ar fi Virgin, PepsiCo, First Direct, M&S, Aviva si Unilever, sau din diferite domenii, cum ar fi Williams Martini Racing, United Nations Migration si Royal Marines.

Studiul arata ca cele mai multe companii nu reusesc sa se intersecteze eficient de-a lungul diverselor functii de business, iar departamentele nu reusesc sa colaboreze cand este vorba de implementarea unor strategii de contact si interactiune cu consumatorii. Mai putin una din patru functii IT sunt implicate in planificarea si strategiile de customer experience si un numar la fel de mic in ceea ce priveste HR-ul.

Pentru raportul complet si detalii despre cursurile acreditate international in Customer Experience, va rugam sa ne contactati. Institutul de Marketing face in prezent inscrieri la aceste programe de certificare internationala pentru sesiunile din decembrie 2017 si aprilie 2018.

Experienta oferita clientilor ( Customer Experience) devine tot mai mult o prioritate in initiativele strategice declarate ale companiilor. Inca destul de putine reusesc sa-i transforme bunele intentii in realitati palpabile. McDonald’s este una dintre companiile care au inteles ca pentru a imbunatati experienta clientilor trebuie, mai intai, sa imbunatateasca experienta propriilor angajati. Acestei decizii i se suprapune si  o usoara crestere inregistrata anul trecut, dupa doi ani de declin.

Steve Easterbrook, CEO McDonald’s, a declarat ca in primul trimestru din 2016 satisfactia clientilor a crescut cu 6%, fiind astfel un an foarte bun, mai ales ca McDonald’s are o istorie bogata in ceea ce priveste plangerile clientilor, legate, in special, de servirea lenta si nerespectarea comenzilor, mai ales pe linia de drive-thru. Asadar, pentru clienti mai fericiti, este nevoie de agajati mai fericiti si mai motivati. McDonald’s a optat pentru a actiona in doua directii:

1. cresterea remuneratiei in magazinele companiei – ceea ce pune, automat, presiune si pe cele cu franciza -, care, chiar daca nu rezolva tot, contribuie la o stare de spirit mult mai buna a angajatilor si este destul de motivanta, loializandu-i. Ecuatia este simpla – angajati mai fericiti – rezultate mai bune.

Ecuatia este simpla – angajati mai fericiti – rezultate mai bune.

2. accent pe sesiunile de training menite sa identifice si sa elimine slabiciunile si, in acelasi timp, sa incurajeze si sa promoveze aspectele forte ale fiecarui angajat; sa se adapteze schimbarilor din piata, obiectivelor companiei si, mai ales, asteptarilor clientilor. Angajatii devin astfel parte din experienta ospitalitatii.

Un exemplu in acest sens, ar fi introducerea sistemului de comunicare cu clientii in drive-thru care consta in a intreba de doua ori si a confirma, la sfarsit, toata comanda (ask-ask-tell). Poate ca intarzie procesul de servire cu cateva secunde, insa previne pierderea unui timp mai indelungat pentru corectarea posibilelor erori. Dar, mai mult decat atat, previne instatisfactia si frustrarea clientilor care nu primesc ce-au comandat.

In plus, angajatii sunt pregatiti sa proftie la maxim de secundele de interactiune cu clientii, fiindu-le imbunatatite tehnicile de vanzare (din care nu lipsesc sugestiile). Clientii vor aprecia atat amabilitatea, cat si acuratetea desfasurarii procesului de achizitie si, in final, nu numai ca vor fi mai multumiti, dar vor cumpara si mai mult.

Tot ca parte a strategiei de imbunatatire a experientelor clientilor McDonald’s este si proiectul pilot de livrare a produselor acasa – prin intermediul parteneriatului cu UberEATS in Orlando, Tampa si Miami desfasurat recent in Statele Unite. Sectorul livrarii de mancare se afla la nivel mondial in plina expansiune, cu Deliveroo si UberEATS in frunte.

Nu trebuie insa sa minimalizam nici aportul ultimelor tehnologii de care compania este decisa sa profite la maxim prin investitii serioase in vederea imbunatatirii functionalitatilor aplicatiei de mobil a companiei (prin implementarea a mai multe optiuni de comanda si plata). Conform informatiilor oferite de Easterbrook, aplicatia lansata in 2015, a fost deja instalata pe 18 milioane de dispozitive si are 11 milioane de utilizatori inregistrati.

Totusi, Easterbrook recunoaste ca la capitolul managementul relatiilor cu clientii si loializare, concurenta sta mai bine.

Un alt proiect pilot de succes (testat deja in mai multe piete – precum California, Marea Britanie, Australia, Canda, Germania si Franta si extins acum in Boston, Washington D.C., Chicago, Seattle si San Francisco) este cel al magazinelor cu un interior modernizat, Wi-Fi gratis si servire la mese. Clientii pot plati fie la casieri ca si pana acum, fie la chioscurile digitale care le permit personalizarea comenzii (inclusiv a hamburgerilor) si plata cu carti de debit sau credit, Apple Pay sau Android Pay, urmand ca mancarea sa le fie adusa la masa. Noile astfl de restaurante din Marea Britanie au inregistrat o crestere de 8% inauntru si 4% in zona de drive-thru.

Steve Easterbook recunoaste ca strategia companiei de a le cere clientilor sa i se adapteze a avut succes in ultimii 60 de ani, insa acum lucrurile s-au schimbat si ar trebui sa fie invers – compania sa se adapteze cerintelor clientilor sai in ceea ce priveste modul de a comanda, a plati si a fi servita mancarea, avand in vedere ca sistemul traditional poate fi obositor (statul la coada, in fata caselor de marcat, in special daca esti insotit si de copii). McDonald's vede aceste noi directii de dezvoltare ca pe o uriasa oprtunitate de a imbunatati radical experienta clientilor sai (mai ales ca pietele alese pentru implementarea proiectelor pilot sunt piete lider de opinie). In paralel cu aceste schimbari, au loc si campanii locale de promovare, iar pentru clientii din alte piete, exista posibilitatea unei experiente virtuale prin intermediul Oculus glasses in cadrul evenimentelor companiei.

Insa McDonald’s a luat in calcul in procesul de imbunatatire a experientei clientilor, inca din 2015, si schimbari in meniul sau, prin introducerea unor noi tipuri de sandvisuri (cum ar fi Egg McMuffin cu oua provenite de la gaini crescute libere), prin modificarea retetelor si includerea de ingrediente naturale, dar si prin posibilitatea servirii micului dejun pe parcursul intregii zile (in restaurantele sale din SUA).

In prezent, McDonald’s inregistreaza o scadere a vanzarilor in piata sa cheie (SUA – care reprezinta o treime din veniturile globale ale companiei si detine 40% din restaurante), cu 1,3% in ultimul trimestru al anului trecut, dar o crestere de 2,8% in pietele sale internationale relevante (Marea Britanie inclusiv).

In prezent, sa tii pasul cu toate noutatile si inovatiile in marketing nu este deloc usor. Atat de multe platforme, sisteme, canale si instrumente stau la dispozitia marketerilor, incat este dificil sa fie toate urmarite si utilizate in intregime. De aceea, este nevoie de anumite strategii in abordarea acestei situatii  si concentrarea pe nevoile si specificul industriei lor pentru a decide ce aduce cu adevarat valoare in compania in care acestia lucreaza.  

De exemplu, o echipa de marketing poate opta pentru mentinerea strategiei actuale de AdWords, in timp ce investigheaza noi modalitati de a imbunatati mixul de marketing general sau social media. Alti manageri, pot descoperi importanta pregatirii sau infiintarii de departamente de Customer Experience. Altii, sa descopere ca dincolo de trainingul de marketing digital, intoarcerea la lucrurile de baza si  formarea de abilitati solide de strategic marketing sunt cheia spre cresterea sustenabila pe termen lung pe care o doresc managerii.

Desigur, marketerii incearca sa puna accent pe instrumentele care le aduc cele mai bune rezultate. Pentru asta ei trebuie sa stie ce si ce tehnologii au fost actualizate recent, dar si ce tehnici functioneaza in piata.         

Janet Low, Vice Presedinte Servicii Clienti pentru regiunea Asia-Pacific (APAC) la Epsilon International considera ca anul acesta este importanta abordarea urmatoarelor directii de actiune:

1. CRM

Sistemele CRM (Customer Relationship Management)  fac  parte deja de mai multi ani din tehnologiile de marketing. Ceea ce vrea Janet Low sa sublinieze insa este faptul ca acum CRM-ul este important pentru fiecare etapa din ciclul de viata al clientului. Iar asta inseamna ca toti marketerii ar trebui sa se familiarizeze cu aceasta tehnologie. Informatiile furnizate de sistemul CRM poti fi folosite pentru:

  • O mai buna definire si segmentare a publicului tinta in campaniile de email marketing.
  • Construirea de audiente folosind Facebook si Google.
  • Segmentarea clientilor in functie de istoricul achizitiilor si de comportamentul lor pe pagina web si nu doar in functie de varsta sau gen.

2. Analiza datelor

De mai bine de un secol, marketerii au analizat datele pe care le aveau despre clienti, insa intr-un mod rudimentar din cauza lipsei de consistenta a acestora. Acum insa, marketerii au la dispozitie suficiente date pe baza carora sa poata trage concluzii relevante.

Iata trei moduri simple  in care analizarea datelor de marketing poate ajuta rapid in practica:

  • Livrarea de continut personalizat in functie de profilul clientilor.
  • Schimbarea frecventei mesajelor in functie de rata de succes a campaniilor de email marketing si ale campaniilor publicitare.
  • Actualizarea conceptelor creative in functie de feedback-ul din social media si din recenziile clientilor in legatura cu gradul de intelegere al acestora vizavi de brand.

3. Cartografierea comportamentul clientului in interactiunile cu compania (Customer Journey Mapping)

In prezent, exista suficiente date relevante care sa-i ajute pe marketeri sa-si inteleaga mai bine clientii si comportamentul acestora.  

Cu alte cuvinte, marketerii care aleg sa analizeze „traseele” clientilor pe parcursul diverselor interactiuni cu compania si initierea unor programe de Customer Experience,  se afla cu un pas inainte concurentei. Ei vor investi mai eficient in media, isi vor imbunatati indicatorii de performanta (precum Net Promoter Score), vor reduce timpul de conversie si vor creste rata de retentie a clientilor. Un curs dedicat evaluarii, masurarii si monitorizarii cum este cel de Mastering Metrics, poate sa-i ajute sa livreze rezultate mai bune in organizatii, sa utilizeze mai eficient datele de marketing disponibile si sa se concentreze pe cuantificarea rezultatelor si impactului financiar al muncii lor. 

Speram ca oamenii de marketing si HR in cautare de solutii si idei de training viabile sa aleaga mai usor din  noianul de trenduri, solutii si tehnologii de marketing disponibile sa tine cont de aceste idei pentru un an incununat de succes.

 

Engagementul angajatilor ca si engagementul consumatorilor trece dincolo de satisfactie, implica si explica un efort suplimentar, conform companiei de externalizare de servicii HR Aon Hewitt.

In noua paradigma de marketing care pune in centru experienta consumatorului, engagementul angajatilor a devenit deja o tema de mare interes in randul angajatorilor.  Pentru ca angajatii, mai mult decat orice alta procedura sau aplicatie sunt cei care fac posibila si valoroasa o experienta oferita clientilor (Customer Experience). Pentru ca engagementul lor este direct proportional cu performanta, loialitatea si extrapoland, profitabilitatea angajatorului.

Vedem cum a creste engagementul angajatilor a devenit un obiectiv in sine pentru multe organizatii care il masoara periodic ca pe orice KPI de business important.

La nivel international se dezvolta instrumente de masurare, se realizeaza studii comparative si se extrag modele de lucru si intervale de referinta (bechmarks) pentru companii din diferite industrii. Toate acestea pentru a oferi o predictie in cifre, pentru decizii de business eficiente.

Do not put your faith in what statistics say until you have carefully considered what they do not say (William W. Watt)

Engagementul angajatilor este nu doar despre angajati si cum se pot face predictii de performanta ci despre oameni si cu ei. Dincolo de a fi un indicator ce poate fi evaluat statistic, engagementul are o componenta umana, e un alt fel de ”KPI”, un disruptive KPI. Cum e diferit? Ca si performanta, engagementul nu se manifesta doar in perioada din an in care se desfasoara studiile de employee survey, ci mereu. Nu are la baza definitii standard, general valabile ci ceea ce angajatii percep ca fiind important pentru engagementul lor vis a vis de propriul loc de munca.

Practic, un disruptive KPI , adica un indicator de performanta disruptiv, completeaza veriga lipsa a masuratorilor standard cu o definire in context a termenilor. In fata acestei perspective masuratorile standard (employee surveys) au valoarea lor insa ne arata doar o fata a monedei. Cealalta fata se releva mai greu pentru ca ea cuprinde temerile, sperantele, trairile asociate fiecarui aspect care influenteaza engagementul si mai ales, ce anume definesc oamenii ca fiind important pentru engagementul lor, ce sunt dispusi sa faca ei si ce asteapta de la organizatie.  

Comunitatile de cercetare de piata cu angajati reprezinta solutia inovatoare care ne arata ceea ce datele nu pot sa ne arate (disruptive KPI-s).

Cum?

Ca si metodologie de cercetare, e o solutie de succes pentru a asculta vocea consumatorilor in timp real, adica pentru a realiza in mod eficient studii de cercetare pe obiective dintre cele mai diverse (de la testari de concepte de produs si comunicare, pana la studii de satisfactie, investigarea nevoilor si motivatiilor, inovatie)

Acest tip de studiu s-a dezvoltat in ultimii ani ca urmare a nevoii brandurilor de a fi mai aproape de consumatorii lor, de a le asculta opiniile si a le folosi eficient in deciziile lor. Dar si ca urmare a nevoii oamenilor de a se implica, de a-si spune opinia intr-un mod in care sa fie valoros, sa aiba impact. Cand vorbim despre engagementul angajatilor, vorbim de fapt, despre engagementul oamenilor iar angajatorii de top au inteles ca angajatii lor ar trebui sa fie cel mai apropiat consumator si promotor al marcii, a carui opinie sa o asculte si de care sa tina cont.

Insa atunci cand participantii la o comunitate de cercetare sunt angajatii unei companii si obiectivele vizeaza impartasirea de informatii personale, sensibile suntem in fata unei liste de provocari notabile:

  • Cum asiguram confidentialitatea de care au nevoie angajatii? In orice studiu de cercetare este asigurata confidentialitatea participantilor insa atunci cand angajatii sunt invitati de catre propriul angajator sa discute despre locul lor de munca, intervin anumite temeri care pot reprezenta bariere de netrecut
  • Cum castigam increderea angajatilor ca implicare in studiu va avea un impact pozitiv sau cel putin un ecou in companie?
  • Cum obtinem interesul si implicarea angajatilor intr-un proces voluntar, pentru timpul lor liber dar care are ca scop final imbunatatirea unor aspecte de la locul lor de munca?

Impreuna cu Orange Romania am folosit acest model de cercetare si am creat e-Voice, o comunitate online care a permis angajatilor sa impartaseasca in timp real, pe o perioada de 3 luni, emotii, sentimente, experiente pozitive si negative legate de locul de munca. Angajati si manageri, intr-o structura complet confidentiala, au lucrat impreuna pentru a gasi cele mai bune solutii la tensiunile lor. Au gasit impreuna nu doar solutii in sarcina organizatiei ci si solutii pe care le pot adopta fiecare dintre ei.

Increderea participantilor s-a construit in timp. A ajutat faptul ca angajatorul a implicat o a treia parte in gestionarea studiului, a dat asigurari angajatilor ca managementul nu va avea acces direct la discutii si a aratat deschidere in a pune in practica solutii venite de la angajati pe parcursul studiului.

Interesul participantilor in studiu a crescut treptat. Ce a ajutat a fost mecanismul studiului creat astfel incat experienta participantilor sa fie una interactiva, cu tehnici de gamification care permit feedback imediat.

Proiectul a luat amploare si a fost transferat de participanti si in offline, adica proactiv, au pus in practica, la locul de munca solutiile pe care le discutau in comunitate.

Un exemplu care imi aduce zambetul pe buze este ca acest proiect care a fost creat pentru a intelege ce ii face pe oameni sa fie engaged a reusit, fara sa-si propuna acest lucru, sa influenteze pozitiv implicarea si atasamentul emotional al angajatilor fata de propriul loc de munca. Dincolo de obiectivele de studiu care au fost atinse cu succes, acest studiu a fost o forta vie care a produs schimbare: in randul angajatilor care si-au analizat propriile perceptii si au exersat schimbarea dar si in randul organizatiei care a inteles motivatiile angajatilor si a raspuns pozitiv propunerilor de schimbare.

Asadar engagementul angajatilor este al oamenilor si masuratorile ajuta dar nu sunt suficiente. Orange e tipul de angajator care a avut curajul sa abordeze engagementul angajatilor si dintr-o perspectiva disruptiva, care ne arata ca engagementul oamenilor se descopera.

*Studiul la care face referire articolul s-a desfasurat in intervalul septembrie-noiembrie 2015, pe un esantion de 111 angajati Orange Romania. Componenta de cercetare a fost asigurata de Monica Sociu (Expert in comunitati de cercetare online), Cosmin Alexandru (Consultant in branding si strategie) in parteneriat cu GfK  Romania.

 

 

Absolvent de Politehnica, Antonio Marinescu a ajuns  unul dintre directorii de marketing cu performante de invidiat in industria de farma

„Nu am aplicat niciodata o strategie pentru a gasi un job, am fost omul potrivit la locul potrivit”’

Raluca Vasile are o experienta de peste 12 ani in strategie de marketing, comunicare si brand management, a lucrat pentru companii renumite si a continuat dezvoltarea profesionala cu un MBA. Raluca urmareste indeaproape trendurile internationale din marketing si branding, iar pasul urmator in cariera pare unul ambitios: a pus bazele agentiei Smartbrand cu care vrea sa dezvolte in Romania un concept foarte cautat si in voga in strainatate: branded space communication.

Adelina Pasat are peste 15 ani de experienta in marketing, publicitate si comunicare in companii multinationale  precum Orange, Young&Rubicam, sau Henkel. Pana in 2009 a fost director de marketing la Germanos Telecom, parte a grupului Cosmote. Actualmente este partener la Nutrivita Marketing&Distribution, companie activa in domeniul importului si distributiei de produse dietetice si BIO. Recent a lansat agentia de marketing participativ, BUZZStore – un nou instrument de marketing ce se bazeaza pe faptul ca cea mai puternica forta de influenta este recomandarea unui prieten.

Cum ai ajuns sa lucrezi pentru Intel Corporation?

Vroiam sa imi valorific studiile in marketing, iar din al doilea an de facultate am inceput sa imi caut un job. Nu imi doream sa lucrez ca agent de vanzari. Pe majoritatea platformelor online de angajare apar mii de pozitii in domeniul marketing-ului, dar nu toate reflecta realitatea din piata. In acea perioada am fost la peste 40 de interviuri in aproape 5 luni, nu vroiam sa renunt pana ce nu gaseam ceva care sa simt ca mi se potriveste. Am lucrat aproape 2 ani in Webhelp Romania, companie specializata in externalizarea relatiilor cu clientii (gestiune email, curierat, apeluri interne si externe, comert online).  Cand am simtit ca ma plafonez am inceput din nou sa caut si am fost la peste 20 de interviuri, asa am ajuns la Intel Corporation.

Pagina 1 din 2

Revista Marketing Focus a fost lansata de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing:comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Aboneaza-te la revista Marketing Focus pentru a fi la zi cu resurse si informatii din domeniu.