1. Bain& Company

Indiscutabil, prima resursă pe tema loialităţii cu cele mai bine documentate studii de caz din cele mai variate industrii, împachetate în toate variantele, de la materiale video la podcasturi şi newsletter-ul Bain Insights, la recent lansata aplicaţie cu același nume.

Care sunt companiile lider în loialitate și ce putem învăța de la acestea? Cum ar trebui să definim loialitatea? Care sunt factorii care generează loialitate și ce pași ar trebui să facem pentru a construi loialitate într-o bază de clienți? Subestimăm valoarea de viață a clienților? Riscăm să distrugem mai multă valoare decât creăm? Ce înseamnă „customer capital” și cum se gestionează? Clienții loiali tind să fie și foarte vocali. Cum gestionăm acest lucru? Cu ce procese? Pe ce canale? Găsiți răspunsuri în materialele video de la Bain&Co, interviurile sau prezentările lui Fred Reichheld curatoriate în playlist-ul Loyalty Marketing pe canalul nostru de Youtube. Fiecare dintre ele sunt pline de exemple, de conversații extrem de valoroase cu clienți și strategi din companii din toate industriile, de la servicii financiare, la tehnologie, farma, FMCG sau organizații non-profit.

Tot aici găsiți ghidaj şi suport pentru a vă crea propria formulă pentru a estima valoarea de viaţă a clienţilor.

Bain&Company este unul dintre cei trei cei mai mari jucători globali în domeniul consultanței de management alături de McKinsey & Company și Boston Consulting Group, cu sediul la Boston și fondată de Bill Bain în 1973.

2. Harvard Business Review

În Harvard Business Review, loialitatea este o temă recurentă, abordată cu seriozitate și implicarea celor mai buni profesioniști și practicieni din topul companiilor de consultanță pomenite mai sus sau din elita academică, alături de cea mai arzătoare temă a utimei decade: customer experience.

Un must-read este articolul lui Rob Markey, Economia loialității. Rob lucrează tot pentru Bain, alături de Fred Reichheld, și el consultant la Bain și autor al sistemului Net Promoter Score
(NPS) introdus în 2003 împreună cu Satmetrix tocmai pentru a sprijini organizațiile să-și măsoare gradul de loialitate a clienților în diversele industrii. NPS-ul a fost popularizat pentru prima dată tot aici, în celebrul articol „The Only one Number You Need to Grow”. Între timp, popularitatea sistemului a explodat, deși implementarea sa este încă deficitară în multe companii. Rob este gazda podcast-ului cu același nume şi co-autorul cărţii The Ultimate Question 2.0: How Net Promoter Companies Thrive in a Customer-Driven World.

Lucrând cu sute de companii în cei peste 30 de ani de carieră, Rob Markey a identificat patru tipuri de strategii pe care le urmăresc companiile performante în domeniul loialităţii:

1. Creează sisteme de măsurare a valorii clienţilor şi le susţin cu investiţiile în tehnologie necesare.
2. folosesc metode de design thinking pentru a construi loialitate
3. Organizează companiile în jurul nevoilor clienţilor
4. Au grijă să implice stakeholder-ii (board, angajaţi, investitori) în întreaga transformare.

Metodologiile de design thinking încearcă să sprijine organizațiile să perceapă cât mai mult realitatea prin ochii consumatorilor şi să înveţe prin observaţie directă. O condiţie vitală este implicarea tuturor departamentelor, de la toate nivelurile ierarhice şi nu top-down.

Ar fi iresposabil pentru orice lider să ignore o astfel de sursă dovedită de creştere profitabilă. Echipele de board şi acționarii ar trebui să ceară companiilor să crească valoarea clienţilor, să susțină investiţiile necesare şi să solicite noi standarde de raportare financiară care să facă vizibil ROI-ul pentru aceste investiţii. Toţi vor avea de câştigat: clienţii vor experimenta produse şi servicii care să le facă viaţa mai mai uşoară, mai bogată şi mai plăcută, iar angajații vor profita şi ei de toate aceste beneficii. Investitorii vor avea de profit şi valoare pe termen lung, iar societatea se va bucura de creştere economică din inovație şi investiţii.

3.KPMG - „Adevărul despre loialitatea clienţilor”

Un raport creat în urma unui studiu extins în peste 20 de ţări şi peste 18 mii de consumatori cu multe informaţii valoroase, statistici şi insight-uri care pot fi fără îndoială transformate în acţiuni sau iniţiative strategice. Interesant este că aproape în fiecare ţară, rezultatele arată că programele bazate pe puncte sau recompense generează mai puţină loialitate decât transparenţa şi onestitatea.

Loialitatea emoţională devine un must-have din nice to have, iar, în mod suprinzător, între factorii care generează loialitate, preţul este pe ultimul loc după calitatea produsului, valoarea percepută, consistenţă, customer service, experienţă de cumpărare sau modalităţi de selecţie.

Din aceasta saptamana,  Google Data Studio a devenit accesibil si in Romania. Platforma de raportare avansata, dezvoltata in principal pentru clientii de publicitate  a fost testata timp de noua luni pe piata americana si acum noul copil Google este acum al  tuturor, dar inca in versiune beta.

Ce promite acest nou instrument gratuit? Foarte multe pentru cei care investeau timp in rapoarte customizate. Beneficiem de o afisare mai usor de inteles a statisticilor, interpretare rapida a datelor printr-un singur ecran si posibilitatea de distributie facila a rapoartelor.

Beneficiem de o interpretare rapida a datelor printr-un singur ecran si posibilitatea de distributie facila a rapoartelor cu noul Google Data Studio

Deoarece am avut ocazia sa folosim acest instrument inainte de distributia lui publica, am remarcat urmatoarele avantaje:

1. Posibilitatea de a importa date in acelasi raport din mai multe surse. Mai jos un exemplu de importare a datelor din Search Console, pe care ati putea sa le afisati in acelasi raport cu informatiile din campaniile de indexare platita. De asemenea, aveti posibilitatea de a i importa un fisier extern, campanii AdWords sau documente Google Sheets.

2. Rapoartele sunt dinamice si afiseaza datele in timp real. Un avantaj concret pentru campaniile pay per click (PPC): exista „ o fereastra de conversie” ( conversion window), mai usor de gestionat si evidentiat in rapoartele din urma, fara sa fie nevoie de actualizari. Daca,  spre exemplu, avem o fereastra de conversie de 90 de zil pentru un website, nu este nevoie sa ne intoarcem in raportul din decembrie sa introducem conversiile din martie, atribuite click-urilor din decembrie.
3. Posibilitatea de a calcula campuri – o functie ce devenise recent disponibilia si in AdWords dar exclusiv la nivel de campanie sau Adgroup. Acum este foarte usor de realizat si la nivel de cuvant cheie.

O limitare pe care am  simtit-o inca de la inceput a fost numarul maxim de coloane intr-un tabel, care in prezent este de 10, aceasta fiind a consecinta a faptului ca produsul este inca in faza beta. Mai puteti remarca si ca este nevoie de rapoate separate atunci cand doriti sa distribuiti datele cu alti colegi. Nu puteti distribui pagina 1 cu datele pay per click (PPC)  exclusiv cu persoana A si pagina 3 cu statisticile organice cu persoana B, raportul este comun.

Mai multe despre capabilitatile Data Studio, importanta raportarii precum si alegerea corecta a indicatorilor pentru business-ul in care lucrati, veti descoperi la workshop-urile Institutului de Marketing dedicate Advanced Analytics, disponibile in luna iunie.

Doru Oraselu este Director de Marketing la Go2Market si studiaza in prezent pentru CIM Diploma in Professional Marketing cu Oxford College of Marketing si Institutul de Marketing. 

Rares Balan este Marketing & PR Manager Eastern Europe la Dexion Storage Solutions si unul dintre cursantii Institutului de Marketing la CIM Diploma in Professional Marketing. Rares a finalizat cu succes modulele Mastering Metrics si Driving Innovation. Rares si-a facut timp sa imparta generos din experienta sa cu colegii de breasla, sa vorbeasca deschis despre problemele cu care s-a confruntat si solutiile pe care le-a gasit. 

Cosmin Nastasa are o experienta de 12 ani in online advertising, 4 ani in Universal McCann, 8 ani in iLeo si Leo Burnett, iar in prezent este Performance Director la 2Parale si Managing Director la Edge 2 Performant. Cosmin este membru in comitetul director al IAB, dar si membru in juriul GPEC, cea mai mare competitie a magazinelor online din Romania.

Cristian Ignat, fondator  Canopy, are mai bine de 10 ani de experienta in aceasta zona marketingului online si in special PPC si este dedicat strategiilor menite sa creasca rezultatele si veniturile clientilor sai.  Crede foarte mult in online marketing si si-a propus sa contribuie activ la popularizarea domeniului, fiind printre primii traineri din Romania certificati in Google AdWords (dec. 2013). A participat ca speaker, jurat sau moderator la peste 100 de evenimente din Europa Centrala si de Est. Focusul lui sunt studiile de caz si discutiile aplicate care il si recomanda, reusind astfel sa devina primul roman invitat ca speaker @Hero Conf, cel mai mare eveniment de PPC din lume. Am discutat cu Cristian despre problemele si dilemele legate d efolosurea datelor de marketing. 

Perfectionista, perseverenta si tenace, Sarbrina Mitu a strans ani de experienta in pozitii de mare responsabilitate intr-una dintre cele mai dinamice si mai competitive industrii de la aceasta ora: tehnologia datelor. In prezent, Digital Marketing Strategist la SAP Romania, Sarbrina alearga intre Bucuresti, Praga si birourile companiei din Germania pentru proiectele in care este implicata, dar si pentru a tine traininguri partenerilor companiei. A obtinut recent o certificare in Social Selling, un Award de la Chartered Institute of Marketing in Mastering Metrics si este in curs de finalizare a programului Diploma in Professional Marketing cu Institutul de Marketing si Oxford College of Marketing. De la problemele si provocarile legate de datele de marketing, Sarbrina a ajuns la cele mai fierbinti si actuale concepte de marketing: social listening sau marketing contextual. 

Care sunt problemele cu care va confruntati legate de datele de marketing? Sunt prea multe sau prea putine?

Datele de marketing pot fi putine sau multe, in functie de tipul actiunilor realizate, perioada de timp, target-ul. Este clar ca lumea si economia digitala genereaza o cantitate imensa de date, dar nu toate sunt utile in marketing. Din punctul meu de vedere, contextul este cel care defineste cantitatea de date cu care marketing-ul ar trebui sa lucreze astfel incat sa obtina rezultatele dorite, sa atinga indicatorii de performanta stabiliti.

Contextul este cel care defineste cantitatea de date cu care marketing-ul ar trebui sa lucreze.

Exista date cantitative pe care companiile le pot detine si le pot extrage din propriile sisteme sau se pot achizitiona de la firmele de cercetare de piata.

Datele calitative pot fi, de asemenea, detinute sau cumparate insa, de cele mai multe ori, azi, aceste date se afla in mediul social. Aici vorbim de Social Listening – un proces important de monitorizare a consumatorilor in mediul online. Nu vorbim neaparat de monitorizarea brandurilor si cum interactioneaza consumatorul cu acestea in mediul online & social, ci vorbim si despre monitorizarea intereselor consumatorilor.

Astfel, datele cele mai importante sunt cele obtinute in timp real despre consumator, pe care compania le poate utiliza pentru actiunile de marketing. In marketing-ul contextual vorbim de un volum important de date, insa combinarea celor obtinute in timp real cu cele deja existente este una dintre provocarile marketing-ului si ale companiilor care vor ca actiunile lor sa aiba un impact cat mai puternic.

Cu ce date, informatii si surse de date luam decizii de marketing?

Asa cum am spus si anterior, pe baza datelor contextuale despre consumator / client, furnizate in timp real, combinate cu datele deja existente in companie.

Un exemplu foarte simplu este pentru e-mail marketing, o tactica care este inca foarte utilizata in Romania, atat in B2B, cat si in B2C.

Companiile pot cumpara baze de date sau pot detine deja aceste date - adrese de e-mail, informatii  statistice (varsta, zona geografica, indicatori financiari). Insa, daca la aceste date adaugam si date calitative, legate de preferinta consumatorilor sau comportamentul lor, atunci e-mail-ul poate fi mult mai eficient din perspectiva ratei de raspuns.

Ce surse de date legate de comportamentul clientilor folositi?

Sursele de date folosite sunt Internetul, media online si offline si social media - social listening

Ce probleme ati avut pana cum cu datele si cum le-ati rezovat?

Nu as spune probleme, ci le-as numi provocari, referindu-ma la comunicarea one-to-one si Human - to - Human.

Asistam tot mai mult la procesul de „umanizare” a brandurilor, de simplificare, de implicare cat mai mare a acestora in viata sociala a oamenilor. Mergand mai departe, brandul comunica cu oamenii, indiferent ce vinde sau ce ofera. Din acest punct de vedere, provocarea apare pentru mine atunci cand datele nu ma ajuta sa pot comunica one – to –one, cand nu pot personaliza mesajul, cand nu pot raspunde exact cerintei clientului.

Asistam tot mai mult la procesul de „umanizare” a brandurilor, de simplificare, de implicare cat mai mare a acestora in viata sociala a oamenilor.

Si daca este sa ma gandesc la o problema, as spune ca aceasta apare atunci cand „datele devin istorie” Iar aici nu ma refer la date a caror vechime se masoara in zeci de luni sau ani, aici ma refer la datele apropiate, chiar din ziua precedenta. De mult ori, consumatorii isi schimba micile preferinte foarte rapid sau eticheteaza foarte usor o anumita experienta mai putin placuta oferita de un brand. Daca nu poti schimba rapid perceptia, datele nu mai sunt folositoare.

Ca o concluzie, provocarea nu este daca datele sunt multe sau putine, daca le ofera agentia sau le detine compania, ci daca acestea reflecta realitatea. Companiile trebuie sa utilizeze date contextuale si in timp real despre clienti, deoarece mediul digital va schimba si in Romania cat mai mult experienta consumatorilor.

“Crede si nu cerceta“ este un dicton valabil pentru religie, la marketing cred ca este bine sa fie invers: cerceteaza inainte de a crede ceva.

Fie ca este vorba de a face o analiza pentru elaborarea unei strategii, de a face monitorizare si evaluare a unui plan de marketing sau de a lua decizii, de fiecare data avem nevoie de date.

In prag de toamna si inscrieri la programul Mastering Metrics, ne-am propus mai multe anchete si interviuri legate de evaluare si monitorizare in marketing. De unde strangem date si cum le punem cap la cap? Cum ne asiguram ca selectam ceea ce este relevant? Cum stim ca le interpretam corect? Cu ce date si informatii luam decizii de marketing? Dileme, probleme, dar si sugestii si recomandari de la oamenii care se confrunta cu ele.  

Corina Lazar, Noriel:  "Cine are informatia detine puterea"

Se spune ca cine are informatia detine puterea. Dar ca sa ai informatia corecta la momentul potrivit necesita planificare si urmarire permanenta atat a pietei, cat si a consumatorului. Consumatorul se schimba, in contextul de astazi, rapid si deciziile luate de el la raft sunt influentate de factori pe care cercetarea traditionala nu are cum sa ii livreze in timp util. De aceea, datele si informatiile necesare luarii unei decizii de marketing sunt foarte greu de gestionat in contextul actual.

In general, se pot identifica trenduri internationale, sa te uiti la liderul pietei este un must do si, mai ales, sa vezi care sunt bunele practici din industrie. Cred ca daca esti un om de marketing conectat la industrie, la trenduri si ai si research in spate, deciziile sunt mult mai usoare.

Corina Lazar: Daca esti un om de marketing conectat la industrie, la trenduri si ai si research in spate, deciziile sunt mult mai usoare.

"Dificultatea nu tine de cantitatea datelor de marketing – cred ca sursele de date de marketing chiar abunda in unele domenii de activitate. Provocarea consta in a reusi sa indentifici insa acele tipuri de date care sunt reprezentative businessului in care activezi si nevoilor de marketing dintr-un moment sau altul. Provocarea incepe insa chiar cu cativa pasi inainte de acest moment, prin corecta evaluare a core target-ului businessului si a obiectivelor de marketing, punctele de pornire pentru a alege acele date care livreaza cel mai bine rezultate. Mai departe, bugetele destinate cercetarii sunt cele care decid tipul studiului si amploarea lui." - explica Raluca Niculae, Berarii Romaniei.

In zona B2B si in zona industriala, probleme legate de datele de marketing vin zona segmentarii, explica Madalina Constantin. "Pentru ca decizia de marketing sa fie realista si cu sanse de succes in implementare, segmentarea este vitala, iar datele necesare unei segmentari adevarate sunt dificil de cules pe piata romanesca". 

Cu ce date, informații și surse de date luăm decizii de marketing?

"Cred ca depinde de specificul zonei de activitate, de distinctia B2B, B2C sau B2P (entitati publice), precum si online/offline. De asemenea, ca depinde de ce anume urmarim si cum masuram obiectivele urmarite. In acest sens, ma refer la distinctia necesara intre instrumentele de masura tactice (in online - nr. de lead-uri, rata de deschidere email, download de continut) versus strategice (generare de venituri suplimentare, rata de retinere clienti, contributie la marja).

Decizia de marketing ar trebui sa fie o consecinta a ratiunii de business

Decizia de marketing ar trebui sa fie o consecinta a ratiunii de business, indiferent de tipul de activitate, iar informatiile sau datele cu care se implementeaza decizia de marketing tin de resursele fiecarei companii (in cazul meu, baze de date construite intern si achizitionate)." - este de parere Madalina Constantin. 

In luarea deciziilor și conturării strategiilor de marketing, folosim studii pentru a analiza atat comportamentul clientul, cat si competitorii, iar la nivel intern, fiind un business online, folosim date din Google Analytics și statisticile oferite de canalele de social media pentru a masura eforturile de marketing. - explica Raluca Mindrescu, de la AMA Romania. "Desi sunt o multitudine de instrumente pentru datele de marketing, intampinam provocari in incercarea de a imbunatati acuratetea acestora si, de asemenea, reprezinta o problema calitatea datelor cu care se lucreaza. La aceasta se adauga si cantitatea mult prea mare de date din care cu greu poți extrage ceva concret."

"Problemele cu care ma confrunt in ceea ce priveste datele de marketing, pornesc de la faptul ca sunt prea multe informatii si este dificil sa le aleg pe cele relevante si sa nu ma pierd in detalii. Deciziile de marketing ar trebui sa fie luate pe baza unor date si informatii care pot fi cluster-izate cat mai mult, astfel incat sa poti intra in detaliu in split-ul bugetului folosit, dar si pe baza insight-urilor din campanii anterioare, daca au existat, astfel incat sa pornim de la o baza reala, deja testata de informatii. In cazul in care nu vorbim de campanii anterioare, atunci ar trebui ca deciziile sa se faca in urma unui research legat de ce vinde produsul/serviciul promovat sau sa se organizeze focus grupuri." - este de parere Ramona Elena Vasilca-Serban, de la OTP Bank, cursant la modulul Mastering Metrics.

Un material realizat cu sprijinul cursantilor la Institutul de Marketing si viitori Chartered Marketeri Corina Lazar, Group Marketing Manager la Noriel, Raluca Mindrescu, Marketing Manager la Advanced Mobile Applications, Ramona Elena Vasilca-Serban, Senior Internet Channel Administrator la OTP Bank, Raluca Niculae, PR Manager la Berarii Romaniei si Madalina Constantin, CIM Chartered Marketer si specialist in marketing si comunicare B2B.

 Corina Lazar, Group Marketing Manager la Noriel

Raluca Mindrescu, Marketing Manager la Advanced Mobile Applications

Ramona Elena Vasilca-Serban, Senior Internet Channel Administrator la OTP Bank

Raluca Niculae, PR Manager la Berarii Romaniei

Madalina Constantin, CIM Chartered Marketer si specialist in marketing si comunicare B2B

Teodora Saguna este Head of Brand Advertising & PR at Fashion Days Group si a intrat in zona ecommerce dupa o consistenta cariera de marketing in zona serviciilor financiare, ultima pozitie fiind cea de Director al Diviziei de Marketing si Comunicare pe Retail a Bancpost. Teodora a finalizat cu succes programul de training si certificare Diploma in Professional Marketing impreuna cu Institutul de Marketing si Oxford College of Marketing, care include si un modul de "Mastering Metrics" si va obtine in curand si titulatura de Chartered Marketer, cea mai inalta distinctie acordata de Chartered Institute of Marketing. In prag de inscrieri la Mastering Metrics, am provocat-o la o discutie pe tema utilizarii datelor de marketing.