Articole filtrate după dată: Iunie 2019

Programul de studii de Comunicare și Relații Publice de la Facultatea de Litere aniversează în acest an un sfert de veac de existență, fiind prima specializare de profil din lumea academică românească. Unde? La Universitatea București, una dintre cele mai prestigioase din țară, de peste 150 de ani.

De ce e de școala de relații publice de la Litere ALTFEL? Și de ce, după zeci de ani, ne iubim cu uriașă recunoștință profesorii? De ce ne descoperim și redescoperim în continuare colegii? De ce noi, primele promoții de absolvenți, ne-am luat destinul profesional în mâini?

O scoală pionier, creată, nu „furată”

În efervescența anilor ce-au urmat lui ’89, profesorul Cezar Tabarcea descoperea, în Statele Unite, după o deplasare alături de Paul Cornea și Adrian Sârbu, ce înseamnă relațiile publice, ca profesie și ca disciplină de studiu. După ce tocmai înființase un departament de jurnalism, Tabarcea a venit la Universitate cu un nou proiect: să aducă, pentru prima dată, relațiile publice ca specializare și formare în mediul academic. Și nu oricum, ci fără să copieze forme fără fond sau ceea ce făcuseră alții în altă parte, cu pragmatism meșteșugăresc american, ci recreând totul aici, în România.

Iată de ce, locul a devenit „o fericită întâlnire între rigoarea academică (…) o libertate a spiritului și a gândirii mereu în avangardă” cum remarcă un alt absolvent de la Litere, atunci când Liviu Papadima evocă personalitatea unică a celei care rămâne pentru noi, „doamna profesoară” Antoaneta Tănăsescu, unul dintre primii oameni cărora Cezar Tabarcea le încredința misiunea de a crea cursuri pentru această școală.

Am descoperit cu emoție în această săptămână, datorită Cristinei Bogdan, scrisoarea care însoțea propunerea de programă trimisă de Antoaneta Tănăsescu către Cezar Tabarcea. Și, cu această ocazie, câtă rigoare, responsabilitate și curiozitate, însoțită de bucuria descoperii și a construcției a existat din spatele cursului de retorică și comportament ai cărui primi beneficiari privilegiați am fost noi. Un maraton prin epoci și grile de conduită, critic analizate, care plecau de la Etica nicomahică a lui Aristotel sau Lysis-ul lu Platon și până la Principele lui Machiavelli. De la „Oracolul manual și arta prudenței” a lui Baltasar Gracián și până la „Homo Sovieticus”.

Antoaneta Tănăsescu e o inepuizabilă lecţie de viaţă.

„Studenţii o iubeau pentru că credea că ceea ce ar trebui să primească de la noi, profesorii, e mai mult decât un vraf de cunoștințe; şi mai mult şi decât sprijin pentru formarea unor abilităţi, a unor competenţe. E o inepuizabilă lecţie de viaţă. A predat, din proprie iniţiativă, despre retorică, despre cum vorbim în public, intuind nevoia tinerilor de azi de a trece pragul comunicării semesiste. Despre maniere, în întâmpinarea derutei actuale privind cunoaşterea şi asimilarea codurilor comportamentale. Despre partiturile iubirii, ca răspuns la neliniştile vieţii sentimentale ale generaţiilor prezente. A deschis în facultate, iarăşi din proprie iniţiativă, cutumă cursurilor cu invitaţi.“ spunea Liviu Papadima, sintetizând tot ce a dăruit mai valoros pentru studenții săi Antoaneta Tănăsescu.

Doamna Tănăsescu, precum profesorii mari din facultate, a știut să ne atragă, către mereu alte și alte cursuri sau spirite, să călăuzească formarea de reflexe de gândire și analiză, să le dezvolte studenților abilități profesionale vitale, să le cultive pasiunea și bucuria lecturii, a literaturii, a poeziei. La cursul opțional al dumneaei de la Litere „Dragoste, eros, amor” l-am văzut prima dată, scund, firav, pe Mircea Cărtărescu, crescând imediat ca forță și putere, povestind despre dragoste la apostolul Pavel. Figura gânditoare, dar mereu zâmbitoare a Antoanetei Tănăsescu, ochii ascunși sub bretonul japonez mă urmăresc de câte ori mă lupt să rezolv, după atâția ani, teme restante, trasate nouă cu bună știință de dânsa, pentru toată viața: „Descifrați și păziți-vă de cei care folosesc acest cod de comportament”, „Cultivați-vă rapiditatea de reacție.” Sau lucrările pe tema prieteniei care mi-au adus amici pe a căror bunătate și înțelepciune mă sprijin de peste 20 de ani.

Cezar Tabarcea a creat în România o școală de relații publice altfel, căreia a știut să-i păstreze rigoarea academică prin cursuri și ore de semiotică, lingvistică, retorică, istoria culturii și civilizațiilor, psihologie sau antropologie, dar și să-i dea și suplețea și agilitatea de a se adapta relevant vremurilor cu seminare de marketing, comportamentul consumatorului sau scriere publicitară.

A adus în facultate, încă de la început, primii practicieni care descopereau și învățau meserie adusă aici de marile corporații și și-a trimis studenții să o pună imediat în aplicare chiar în instituții sau companii de stat, dându-ne tuturor curaj și încredere că putem crea lucruri sau că le putem schimba. Ne-a trimis să punem umărul la crearea primului târg de carte din țară alături de radioul public, călătorie care-i mai ține ocupați pe unii colegi și azi - Cornelia Chifor sau Mihaela Petrovan pe care i-au lovit pe viață branduri precum „Gaudeamus” sau „Bookland”. Ne-a apropiat astfel de primii profesioniști de relații publice de la acea vreme, de manageri, scriitori sau editori care imaginau proiecte noi de promovarea a cărților și a lecturii, de la Mircea Nedelciu sau Marin Mincu și până la Vladimir Epstein. Ne-a impregnat de îndrăzneala, de curajul de a străbate și de a răzbate, pe drumuri care aparent nu duceau nicăieri, ca în povestea lui Gianni Rodari. Ne-a arătat, precum Hannibal, că atunci când nu avem soluții, le creăm.

Tabarcea era  doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”.

Un fondator păstor, cu apostoli care-i continuă misiunea

O școală, o revoluție sau un business crește și reușește doar cu un crez, cu viziune și cu oameni. Cu fondatori, cu luptători, cu strategi. Relațiile publice de la Litere au avut, prin Cezar Tabarcea, un împărat. Al minților, al spiritelor și al inimilor.

„Era doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”- mai spune tot Florin Iaru. Iar despre generozitatea sa bine ascunsă cu povești cu haz, de umor sau aparentă indiferență, există o uriașă istorie orală. La întâlnirea de zece ani cu promoția 1999, descopeream că aproape fiecare avea o întâlnire semnificativă cu profesorul Tabarcea. Pe unul îl sprijinise să facă practică într-o organizație mult dorită, loc unde a rămas să lucreze toată viața, pe altul să-și găsească job în publicitate sau în presă, lucru râvnit cu ardoare de majoritatea în acea vreme. Pe mine, m-a salvat cu un telefon de neuitat, de la amânarea cu un an a ultimelor examene de la masterat. Câți dintre profesorii de azi se ostenesc ca să vadă dacă și de ce ai putea avea greutăți sau probleme? Un telefon personal cu replica de neuitat „Energia ta nu se manifestă pe la școală” m-a făcut să îmi termin urgent și la timp masteratul în publicitate, altă inițiativă la care a contribuit, încă unică în peisajul academic românesc.

 Apostolii îi continuă misiunea. Profesoara Adela Rogojinaru şi-a dedicat toată viaţa să legitimeze relaţiile publice ca ştiinţă socială alături de organizaţia Euprera. Catedra actuală se zbate permenent să ţină aproape studentii de mediul profesional, invitând la cursuri practicieni din piaţă, de la absolvenţi precum Gabriela Hagiu la jurnalişti şi profesionişti în comunicare şi relaţii publice cu vastă experienţă cum sunt Gilda Lazăr, Luiza Domnişoru sau Dragoş Pătraru şi directori de marketing sau agenţii de publicitate pentru care studenţii rezolvă brief-uri de creaţie.

O galerie unică de personalități inconfundabile, modelatoare

Un spectacol de teatru bun depinde de regizor, de felul în care își alege textul și actorii. Și tocmai din aceste rațiuni, prin ce și cum creează, își alege și spectatorii. Așa cum remarca profesorul Mihai Dinu, Cezar Tabarcea acționa întotdeauna precum marii regizori al căror rol s-a încheiat odată ce au stabilit distribuția. Cezar Tabarcea a știut să aleagă, să scrie sau să rescrie textele și partitura după care s-a creat în departamentul de relații publice pentru că se pricepea și să descopere, să atragă, și să crească talente.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.” Așa îl descrie, din perspectiva de fost student în anul trei la teoria literaturii, poetul, scriitorul și publicistul Florin Iaru, și el – în pauzele de altfel de muncă - un făuritor de lumi imaginare și un creator de școli de scris.

Tabarcea a fost un profesor îndrăgit care a știut să aducă în catedra de relații publice, în primul rând oameni pe care studenții să poată să-i iubească și care le-au devenit, multora dintre noi, nu doar mentori, ci prieteni: Alexandra Crăciun, Laura Mesina, Adela Rogojinaru sau Alexandru Ofrim, ca să numesc doar câțiva, cu care ne simțim întotdeauna de aceeași vârstă. A adunat în jurul său o galerie de personalități unice, memorabile, creatoare și modelatoare.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.

Pentru mulți, facultatea este un loc de care nu-i leagă prea multe și în care nu se întorc prea des. Nu-și prea amintesc ce-au studiat și nici cine le-au fost profesorii. Într-unul dintre discursurile magistrale care-o să ne urmărească o viață, cu umorul care face parte din „brandul” domniei sale, profesorul Mihai Dinu amintea de acei studenți care, când sunt întrebați „Cine ți-a predat materia X?” sau „Cu cine ai studiat cursul y” răspund „O doamnă blondă” sau, „Cu un profesor căruia i s-a furat bicicleta“. Între apostolii și cărturarii enciclopedici adunați de Cezar Tabarcea, fiecare era și rămâne o personalitate unică, covârșitoare și de neconfundat, de la Monica Spiridon și până la Silviu Angelescu. Cine altcineva decat Alexandra Crăciun putea să vină în publicitate cu un titlu ca "Branding pentru numărătorii de stele"? La seminarele  Laurei Mesina puteai oricând să îndrăzneşti să scrii o lucrare care pretindea că Voltaire a fost agentul de PR al lui Ludovic al  XIV-lea, atâta timp cât veneai cu argumente.

Fiecare, după afinități, și-a creat, cultivat și inspirat în felul său tribul de învățăcei și clubul de fani. Dan Horia Mazilu, pe atunci decan, ne aduna în jurul unor istorii și epoci privite în durata lor lungă, dar cu pretenții rezonabile de lectură. După ce înșira zeci de titluri și nume ilustre, de la Braudel la Delumeau, ne liniștea spunându-ne că este mulțumit dacă citeam până la examen, măcar o carte. Ioan Pânzaru, cu referințele dumnealui franceze sau din alte limbi ale pământului, ne făcea, pe unii mai creduli, să ne închipuim că putem învățaoarece italiană rapid, doar încercând să citim cărți netraduse încă în română, ceea ce, în cazul meu, s-a și întâmplat. Crede și ...vei învăța.

Dar cel mai impresionant, mai ales că pot vorbi despre un număr limitat de colegi pe care îi cunosc, este că toți au fost contaminați cumva de spiritul creator de lumi pe care-l iradiau marile personalități ale școlii. Pentru că au creat proiecte profesionale viabile, companii de publicitate sau relații publice, firme care trăiesc, cresc și angajează sigur oameni. Pentru că s-au dezvoltat, perfecționat și reinventat, unii de multe ori în cei 20 de ani de când ar fi trebuit să „iasă” …„piariști”.

 

Ce face un PR-ist când se odihnește? Scrie un comunicat de presă. Ce face Cristina Lincu, după ce s-a grăbit sa termine școala ca să lucreze în tot felul de mari corporații, de la Coca Cola la MoneyGram sau Western Union? Fondeaza în Spania un ziar, „Român în Lume”, care ajunge să distribuie în 2008 peste 40 000 de exemplare. Iar când se relaxează, ca mamă de trei băieți? Scrie un roman și pe la vreo 10 reviste și bloguri. În același timp. Sau creează firme şi proiecte de marketing participativ, cum face Adelina Păsat. 

Ce fac colegii noștricând fac o profesie din plăcerea de a o …„arde artistic”? Creează proiecte care cresc audiențe de teatru, comunică despre lucrurile care ne dau sens sau iau atitudine, alcătuiesc comunități Chic Elite  sau compun muzică, cazul lui Cristian Ștefanescu, autori de coloane sonore pentru de fim și teatru, dar și …Electric Brother.

Colegialitate, prietenie și familie

Între colegii noștri a funcționat și crește și acum un „CAR”, o comunitate de ajutor reciproc în care acționăm unii pentru alții, ne sfătuim și ne povățuim. Cu unii colegi am lucrat, pe alți absolvenți i-am angajat. Dacă vrei să tipărești ceva de calitate, te duci la sigur la Dexter/ Poligrafia Codex, la Ioana Isopescu, care crea în 2005 alt proiect special, în spiritul rebel și de frondă al școlii, revista „Omagiu”.

Cu alții ne-am împrietenit și ținem strâns legătura, chiar când ne separă distanțele. Vorbim cu plăcere și despre lucruri importante și cu miez, chiar dacă ne auzim rar. Povestindu-i profesorului de geografie din orașul în care m-am născut în Apuseni de ce mă simt acasă la București, acesta mi-a replicat că „acasă” este locul unde îți sunt prietenii. Datorită celor din facultate, mă simt acasă și la Oxford, când o vizitez pe Claudia Cîrlig, și în Bavaria, unde colega mea de bancă a intrat în familie, botezându-mi copilul și, în curând, în Texas, unde aceeași PR-istă reinventată profesional de vreo cinci ori se duce să-i inspire pe americani și să le ia dolarii, cu ceea ce știe să facă profesional. Dacă ești profesionist, nu mori de foame, a zis Ianis Hagi, iar ceea ce a reușit secția de relații publice este să formeze o profesie și să profesionalizeze o breaslă.

Fără această atmosferă și legături care se țes și se sudează tot mai mult de-a lungul anilor între studenți și profesori sau între colegi, n-ar fi fost posibile mobilizări de o solidaritate fără precedent, ca în cazul campaniei „Salvăm un profesor, salvăm generații.”

Comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori.

Comunitate și comunicare pentru toată viața

În școala pe care-am terminat-o eu te întorci mereu, vrei nu vrei, cu gândul, cu colegii, cu profesorii. De ce? Pentru că aici, dincolo de schimbări și de vremuri, rămâne și se regenerează un nucleu de oameni care duc mai departe spiritul lui Cezar. Ale căror întrebări și replici te ajută sau te urmăresc ani în șir. Care fac un seminar, un curs sau un eveniment de neuitat și de neprețuit.

Comunitățile sunt acum la modă, triburile. Se vorbește mult de „tribal marketing”. Ești îndemnat, fie în viață, fie în business, să-ți găsești grupul sau tribul tău. Însă comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori. Ca în povestea cu școala pionier, creată, nu „furată”, îi poți sălta cuiva portofelul, dar nu-I poți confisca spiritul. Poți copia produsele unei companii, dar nu-i poți replica ușor sursele inovative de avantaj competitiv. Nu-i poți substitui cultura, dacă este autentică.

Școala de relații publice de la Litere a fost dintotdeauna altfel, în spiritul creatorului ei. Un incubator de idei și proiecte, alimentat de curiozitate, frondă, curaj și îndrăzneală. Un loc în care comunicarea a însemnat comuniune și în care fiecare a pus laolaltă ce a avut mai bun și pentru ceilalți. Pentru toți cei conștienți și responsabili de puterea comunicării de a schimba lumea în bine sau rău și de etimologia sa de verb divin (cuminecare, Mihai Dinu, 2000), într-o vreme în care nu știi la cine să te-nchini, Cezar rămâne idol și zeu.

Îi doresc acestui program de studii să rămână un pionier, un deschizător de drumuri și de minți, un loc care schimbă și îmbogățește vieți, destine, locuri și organizații!

 

 

 

 

Publicat în Opinii

Studio Moderna este o companie de marketing direct, asa ca este firesc sa fie si unul dintre cei mai mari investitori in publicitate din Romania. Prezenta in 21 de tari, compania slovena isi foloseste know-how-ul international in filialele locale. Iar, pe langa asta, o echipa performanta de marketing creeaza si reinventeaza incontinuu, cu obiectivul de a fi in fiecare an pe crestere. Si reuseste. In 2018 compania a avut din nou o crestere de doua cifre, ajungand la o cifra de afaceri de 271 de milioane de lei. Succesul vine din adaptarea continua la piata, la dorintele consumatorului si dintr-o strategie care e nevoie sa fie construita cu o precizie chirurgicala, ne spune CEO-ul companiei, Zoltan Pilecki. Am spune noi, succesul Studio Moderna vine si din faptul ca insuccesul nu este privit ca un capat de drum, ci ca un lucru care poate fi remediat. Pentru ca, atunci cand ai sase canale de vanzare diferite – televiziune cu raspuns direct, magazine proprii, e-commerce, print, telemarketing si key accounts, canibalizarea este inveitabila. Care sunt provocarile in marketingul omni-channel-ului in 2019 pentru Studio Moderna, intr-un interviu in exclusivitate pentru Marketing Focus cu Zoltan Pilecki.

Zoltan Pilecki, Studio Moderna: Ma bazez pe echipa mea, un CEO nu trebuie sa fie specialist la toate

Ce inseamna, din perspectiva, CEO-ului succesul raportat la echipa de marketing ? Cum evaluati o echipa de marketing ca fiind una de succes? Ce asteptari aveti de la ea ?

Studio Moderna este o companie de marketing direct, iar succesul, in definitia noastra, se masoara in reactia consumatorului: cat mai multi consumatori trebuie sa ridice telefonul. Sau sa dea click sau sa intre in magazinele noastre.

Cat de mult va implicati in strategia si initiativele de marketing ?

Incerc sa ma implic cat mai putin, asta fiind valabil in toate ariile. Cand am venit in companie nu stiam foarte multe despre marketingul direct. Avem multe linii de vanzare, multe canale de vanzare: teleshoppingul, denumit tehnic direct response TV, printul, online-ul, retailul, parteneriate cu retaileri internationali. Nu ai cum sa te pricepi la toate, si la marketing si la resurse umane, nu exista asa ceva. Si atunci, eu imi doresc ca implicarea mea sa fie minima si doar de directii strategice generale. Adica slujba mea ar fi, ca Chief Entertainment Officer, sa gasesc oameni si sa ii motivez, astfel incat sa stie foarte bine sa isi faca treaba.

Cat loc de initiativa are echipa ? Inteleg ca are totala libertate de initiativa si dumneavoastra sunteti un filtru ?

Cateodata ma uit pe varianta finala a spotului, mai pot avea cate un comentariu, dar nu este neaparat ceva foarte relevant. Eu ma bazez pe calitatea muncii echipei.

Exista un specific al pietei romanesti, fata de celelalte zone in care exista Studio Moderna ?

La nivel de detaliu, ar putea sa existe. De exemplu, consumul de anumite produse, cum ar fi achzitionarea de pantofi, sa fie mai mic sau mai mare intr-o anumita tara. Exista tipologia achizitiei de pantofi, care se face online sau prin retail preponderent. Poti sa te duci asa la fiecare gama de produse si pot exista mici diferente intre ele. Noi activam pe 21 de piete, in special Europa Centrala si de Est, la care adaugam Rusia, care e Europa de Est si o parte din Asia. Oamenii peste tot isi doresc sa castige cat mai multi bani si sa cheltuiasca cat mai multi bani. Daca un produs are un raspuns direct intr-o tara, este foarte dorit, sunt sanse mari sa aiba succes in foarte multe tari din cele 21 in care activam.

Exista abordari asumate in companie integrate in specificitatile locale?

Exista, in Studio Moderna, un sistem de impartasire a celor mai bune practici de business, care este la un nivel foarte avansat in compania noastra. Primesc studii de caz din toate tarile. Exista un departament care de asta se ocupa: de a culege din toate tarile campaniile care functioneaza, toti indicatorii, inclusiv volum de produse, profitabilitatea, marimea investitiei. Noi suntem si importatori si exportatori de asemenea bune practici.

Aveti un produs pe care ati fi mizat ca merge foarte bine si nu ati obtinut raspunsul pe care il scontati?

Asta se intampla frecvent. Este un mers al tipului nostru de marketing direct, noi testam incontinuu. Testam lunar, in medie, patru produse. Si, mai nou, anual, mai mult de trei nu devin best-seller. Produse care sa stea foarte mult timp pe o vanzare consistenta, sa zicem la TV.

Este direct sales-ul principalul canal de testare ?

Nu mai este. Teleshoppingul este in ADN-ul companiei. Studio Moderna s-a format pe baza de teleshopping, Kosmodiskul a fost produsul care a generat succesul companiei, respectiv al brandului Top Shop de teleshopping in foarte multe tari, iar al doilea a fost dry-cooker.

Dry-cooker are o poveste interesanta, este produsul cu care lansam tarile. In momentul in care Studio Moderna a avut expansiune, pe rand, in foarte multe tari in afara Sloveniei, care e tara mama a companiei, primul produs testat era acesta. Si a functionat mai mult sau mai putin, era un produs fara riscuri majore. Foarte interesant este ca in Romania a devenit un hit urias, lansat si relansat la intervale diferite de timp, cu endorsement diferit, cu personalitati diferite si a avut de fiecare data succes, chiar si anul acesta.

Studio Moderna si trecerea de la brand la substantiv comun. Sau viceversa…

Dry-cooker, kosmodiskul, au devenit substantive comune ?

Pot fi, pentru ca au fost prezente o perioada foarte lunga de timp in media comerciala. Pe TV, in toate retelele de magazine. Cu toate ca exista un shift din zona de TV catre consumatorul online, televiziunea ramane baza. Este o media care iti capteaza atentia o perioada mai lunga de timp decat navigarea pe online, care este 3-5 secunde.

Cum va raportati la faptul ca sunt substantive comune si insasi ideea de teleshopping in Romania e Top Shop? Oamenii nu stiu de Top Shop sau de Studio Moderna, stiu ca si-au achizitionat produsele de la teleshopping.

Noi de asta am facut branduri. Ca sa revenim la marketingul traditional. Teleshoppingul inseamna ca e un produs generic, care are ceva extra (de exemplu, la dry-cooker e o tigaie care trebuie sa aiba calitatea minima a unei tigai, sa nu se lipeasca si are un dispozitiv cu gauri, care face aerul sa circule, astfel incat mancarea sa se gateasca fara ulei). Aici intervine si scopul infomercialului, a spotului de teleshopping. Acela de a iti arata avantajele acestui produs si cum poti sa beneficiezi de ele. Si in urma acestuia vin apeluri.

In teleshopping, este destul de greu sa te diferentiezi. Daca, maine, un concurent lanseaza ceva similar dry-cooker, s-ar putea ca un consumator sa ridice receptorul gandindu-se nu neaparat la un nume. Si aici am facut noi diferenta: Top Shop prin Studio Moderna, care sta in spatele Top Shop. Ne-am dat seama de acest lucru si am vrut sa ne diferentiem, sa nu mai fim la latitudinea pietei, in masa mare de companii de teleshopping, unde miza este sa ai cat mai mult spatiu cumparat, ca sa fii cat mai relevant.

Kosmodiskul a fost primul brand care nu a putut fi copiat, a fost patentat ca marca inregistrata, ne-am luptat foarte mult sa reusim sa avem si protectie vamala. Au fost momente dificile, dar am reusit, dupa mai multi ani. Acum, cam toate produsele pe care le lansam sunt sub un brand al nostru, ca e Dormeo, ca e Delimano, ca e Wallkmax, avem pe domenii diverse branduri, ca sa putem sa fim diferentiati. De astazi nu mai cumperi dry-cooker, cumperi dry-cookerul Delimano. Care este un brand cunoscut in gatitul ceramic si sanatos.

Nu mai stii ca iti cumperi o saltea de la Top Shop, iti cumperi o saltea Dormeo.

In cazul asta, da. Asta a fost diferenta. Nu iti mai cumperi o saltea de la teleshopping, iti cumperi o saltea Dormeo. Si atunci, asta iti permite sa ai si distributie relevanta in cazul nostru in toata Europa, ca sa poti sa iti vinzi produsele pe orice canal de vanzare.

Cum ati rezolvat problema produselor contrafacute? Cat a persistat?

Asta e o lupta continua si banuiesc ca e lupta oricarui brand. Sunt branduri faimoase, care cred ca sunt copiate de sute de ori mai mult decat produsle noastre. Ideea este ca, din pacate, orice produs lansat are un lead time, sa zicem daca vine din Asia, de maximum trei luni. Oricine poate lansa un produs similar cu al tau in trei luni de zile.

Brandingul poate face diferenta, pentru ca oamenii au incredere in branduri. Si, probabil, intotdeauna va fi asa. Pentru ca iti da increderea fiabilitatii produsului, a serviciilor oferite, chiar daca produsul se defecteaza, au garantia ca noi il vom repara sau inlocui.

Imi spuneati ca aveti in jur de patru produse testate in fiecare luna. Atunci cand aveti un nou produs, plecati de la ideea de a crea un produs pentru o nevoie care exista sau aveti si produse pentru care creati nevoi?

Eu am facut facultatea in perioada 90-95, finante-banci, dar am studiat si marketing. Si Philip Kotler cred ca era baza atunci. Il citeai, avea unul sau doua manuale groase si exista conceptul ca iti creezi piata dupa o cerere, o nevoie, o necesitate. S-a constatat uletrior ca nu e asa. Poti sa creezi trenduri, daca ai suficienta putere si este relevant produsul. Poate lumea nu si-a dat seama ca isi doreste un produs, dar si-l doreste foarte tare. Un iPhone, de exemplu, care este un exemplu major in acest sens.

Nutribullet, de exemplu? Oamenii consumau mai putine sucuri de fructe si legume pana cand au vazut la televizor produsul?

Ca sa ne intoarcem putin, trebuie sa fie si o necesitate pe piata, dar trebuie si sa arati publicului cum se foloseste un produs. Asta e avantajul infomercialului de teleshopping, de direct response TV. Intr-un spot de 15 minute ai tot timpul. Si asta vrei sa faci. Sa arati oamenilor, chiar de mai multe ori, cum sa beneficieze de avantajele unui produs. Si uite ca un produs catre persoane de 60+, care nu era, in Romania, un consumator traditional de shake-uri sau alte blenduri de legume, de fructe, a putut fi impus prin educare.

Am in minte ce mi-a spus copilul unui prieten: eu sunt mare fan de teleshopping pentru ca de atatea ori le vad, incat chiar si eu inteleg ce face produsul. Asta este esenta partii de teleshopping.

Institutul de Marketing recruteaza Senior Brand Manager pentru Studio Moderna. Mai multe detalii AICI.

Publicat în Interviuri
Vineri, 21 Iunie 2019 00:00

ICEE Fest a murit, Traiasca UPGRADE 100!

Install the best version of yourself este sloganul UPGRADE 100, noua denumire a vechiului ICCE Fest, in ultima sa editie desfasurata in 13-14 Iunie.

Si in acest an festivalul a inclus o defilare de tehnologii digitale si perspective de abordari disruptive in domenii variate: marcom si publicitate, giganti de tehnologie digitala, e-commerce, fintech, e-health, start-up-uri, video gaming, AR/VR, etc.

Sunt convinsa ca UPGRADE 100 are semnificatii diferite pentru fiecare participant, functie de preocupari si preferinte profesionale sau personale, insa...

Cu ce idei am plecat eu de la UPGRADE 100?

#1. Perceptia este liniara, dar realitatea este exponentiala!

O idee explorata nu doar de Salim ISMAIL, invitatul-eveniment al festivalului, ci si de alti speakeri.

Inovatia transformativa este un concept despre care vom auzi, probabil, din ce in ce mai des: experimente pornite de la marginea business-ului si care vor deveni in timp core business (cele care se vor dovedi de succes, evident).

Care este principala provocare in aceasta abordare: cultura, as usual: cultura organizationala, dar si sistemul imunitar al unei societati care reactioneaza defensiv, la nivel mondial, la orice tentativa de schimbare a status-quo-ului. 

Asta nu inseamna sa nu mai incercam deloc, ci doar sa fim constienti de obstacole, sa le asumam si sa ne adaptam, in conditiile in care generatiile tinere au deja caracteristicile unei alte specii umane.

“Romanii sunt mai nebuni ca altii si ma astept ca multe idei sa apara de aici” a spus Salim ISMAIL in prezentarea sa, ceea ce probabil va da curaj multora in explorarea ideilor lor.

Prima editie in format UPGRADE 100 a inclus si primul eveniment dedicat start-up-urilor in cautare de investori din domenii in care tehnologia digitala va schimba regulile jocului.

#2. “The more emotionally invested you are, the less critical you become”

Vorbele ii apartin lui David JP Phillips din prezentarea “The magical science of storytelling”, iar demonstratia a realizat-o chiar la UPGRADE 100, cu publicul din sala, pe care l-a trecut prin diverse emotii, gratie artei de a ne manipula emotiile si chimia creierului.

Felul in care functioneaza creierul uman si stimulii la care reactionam, oricare dintre noi, a fost un subiect explorat, din nou, de mai multi speakeri, fiecare cu propria sa abordare si/sau exemple din zona de publicitate si marcom.

Indiferent de forma si context, insa, ideea ramane aceeasi: creierul reptilian (instinctual, primitiv) este responsabil de cele mai multe dintre actiunile noastre si este o zona de explorat de orice marketer.

#3. “Understanding of context requires knowledge of context”

Singura prezentare dedicata exclusiv marketingului prin continut a fost sustinuta de Alex DOUGLAS - MANN, Senior SEO Director, iCrossing UK.

Realizata dintr-o perspectiva SEO, prezentarea a scos in evidenta fapte adevarate si intr-un context mai larg de abordare content marketing si anume:

  • continutul creat trebuie sa fie relevant;
  • sa-si gaseasca locul potrivit intr-un context mai larg al discutiei;
  • sa fie constient de perspectiva audientei relativ la subiect.

Citatul de mai jos este un bun exemplu, negativ din pacate, de neintelegere a contextului si de neadaptare la schimbarile inevitabile, uneori.

It`s like, why don`t you do 50? Why don`t you do 60? Why don`t you do 24? It`s like, why doesn`t your show do this? Shouldn`t you have transsexuals in the show? No. No, I don`t think we should. Well, why not? Because the show is a fantasy. It`s a 42-minute entertainment special. (Ed Razek, CMO, L Brands)

#4. Mind the gap sau De unde ne vin ideile creative?

Una dintre cele mai aplicate si bune prezentari, in opinia mea, a fost cea sustinuta de Myles LORD - Serviceplan, Berlin.

Cele cinci zone identificate de Myles pentru creativitate in marketing: the product, the problem, the human insight, the zeitgeist, the moment.

Fiecare arie a fost exemplificata printr-o campanie/idee, si toate exemplele au avut context (profunzime in abordare si impact in probleme reale, nu doar sclipici pentru doua zile de expunere in social media), relevanta si utilitate pentru audienta pe termen lung.

Mai jos unul dintre exemplele prezentate: 18 Martie este “Equal Pay Day” in Germania, iar initiativa companiei de transport public din Berlin a fost “BVG world’s first women’s ticket”

youtube.com/watch?time_continue=2&v=CkYTMNMnHbw

#5. Tendinte pentru 2020

Sintetizate de MullenLowe Profero printr-o comparatie cu ce era valabil in 2010, brandurile de succes:

  • vor imbratisa transparenta;
  • vor construi algoritmi predictivi, pentru ca persuasiunea nu este arta, ci stiinta;
  • vor automatiza productia, inlcusiv in zona creativa (cu exemplificare Ndivia);
  • participarea/includerea va fi parte din experienta - cu exemplul “She said He said” de la Financial Times;
  • vor sprijini clientii pentru opt-out, cumva legata tot de transparenta si respect pentru consumatori;
  • isi vor dezvolta proprii lor influenceri (artificiali sau nu) si le vor masura influenta in real life (IRL).
  • Legat de acest subiect o prezentare interesanta a fost si cea a lui Olivier BILLON de la Ykone, legata de analiza fake followers (algoritmi de identificare real versus fake followers) de urmarit sau chiar de intrebat pentru cei interesati;
  • vor aprecia contextul si vor trebui sa tina cont de protectia datelor pentru a monetiza brandul.

UPGRADE 100 - looking forward to install our best version for ourselves in 2020!

 

 

Publicat în Opinii

De ce poate fi deosebit de provocator si aducator de satisfactii sa faci marketing in sectorul industrial? Si cum se deosebeste marketingul B2B de cel B2C? Cum cresti de la om de agentie la om de marketing cu perspectiva 360 de grade auspra clientului? Si cum cresti si iti dezvolti o cariera in domeniul marketingului cand ai o pregatire academica legata de stiintele mediului? Am stat de vorba cu Ana Maria Marinescu, Marketing Manager la Wilo, absolventa a programului avansat de training acreditat international Professional Diploma in Marketing.

Ce inseamna sa faci marketing la Wilo? Care este rolul marketingului in aceasta industrie si care sunt principalele activitati pe care le coordonezi?

Vizunea noastra de marketing se traduce prin “marketing drives sales”. Chiar daca este o industrie pur tehnica, marketingul are un rol deosebit de important, iar nevoia de creativitate si inovatie este cel putin la fel de mare ca in celelalte industrii. Ma bucura sa spun ca marketing-ul ocupa un loc central in business-ul Wilo, ca in permanenta dezvoltam strategii, campanii si ca exista o comunicare permanenta intre centru si subsidiare, astfel incat tot ceea ce facem sa duca la atingerea obiectivelor de business.

La Wilo Romania, ma ocup de coordonarea tuturor activitatilor de marketing, incepand de la dezvoltarea strategiei locale, implementare, executie pana la masurarea rezultatelor. Vorbim atat de activitati off-line, cat si on-line, lucru care imi permite sa am o viziune completa asupra a tot ceea ce se intampla atat in companie, dar si in piata.

Cum va diferentiati si care este pozitionarea companiei?

Intr-o piata atat de dinamica, in care numarul competitorilor creste vazand cu ochii, diferentierea este unul din factorii care asigura succesul companiei noastre. Wilo este un brand premium, nu doar un simplu furnizor de pompe si sisteme de pompare, ci un furnizor de solutii complete, aceasta insemnand o serie de servicii si produse aditionale (consultanta, inlocuire proactiva a pompelor, service, mentenanta, automatizare, instrumente de sprijin in proiectare si multe altele), servicii care vin in intampinarea tuturor nevoilor clientilor nostri si pe care le putem personaliza in functie de nevoile acestora.

Cum se sustine promisiunea “Pioneering for You”?

“Pioneering for You” este promisiunea noastra fata de clientii si partenerii nostri de a fi preocupati in permanenta de oferirea de solutii practice si de a face fata provocarilor de zi cu zi. Prin solutiile si tehnologiile inovative pe care Wilo le ofera, reusim sa ducem viitorul in prezent si sa oferim clientilor nostri cele mai inalte standarde de calitate, eficienta energetica si durabilitate.

In permanenta suntem preocupati sa gasim noi oportunitati de dezvoltare a businessului (produse noi, servicii special, customizate etc.), sa venim in intampinarea clientilor cu cele mai potrivite solutii adresate nevoilor lor.

Cat este “reteta germana” si cat adaptare la pietele locale in companie?

In ziua de astazi nu prea mai putem vorbi de anumite “retete”. Este foarte importanta intelegerea pietei locale si adaptarea la aceasta, mai ales ca vorbim de piata est-europeana, unde lucrurile sunt mult diferite fata de alte regiuni. In permanenta suntem preocupati sa gasim noi oportunitati de dezvoltare a businessului (produse noi, servicii special, customizate etc.), sa venim in intampinarea clientilor cu cele mai potrivite solutii adresate nevoilor lor.

In ziua de astazi nu prea mai putem vorbi de anumite “retete de marketing”.

Care sunt realizarile si proiectele de marketing cu cele mai apreciate rezultate in care te-ai implicat?

Unul din proiectele de suflet, dar si de succes pe care le-am realizat la Wilo este parteneriatului dintre Fundatia Wilo si Festivalul & Concursul George Enescu. Ideea initiata de mine s-a transformat intr-un parteneriat de lunga durata, astfel ca Fundatia Wilo este partener cultural incepand cu anul 2014 si isi propune sa promoveze tineri talentați oferindu-le oportunitatea de a fi recunoscuți de un public internațional mai larg.

Ce noutati pregatiti in acest an? Cum va mentineti statutul de lider in inovatie?

Anul acesta avem multe produse noi pentru care pregatim o serie de activitati de marketing. As putea spune ca este, poate, unul din anii cu cele mai multe noutati. Este vorba atat de produse pentru aplicatii in constructii, cat si pentru managementul apei. Sunt produse dotate cu tehnologii “smart”, dar si cu alte caracteristici tehnice care fac ca acestea sa fie unice in piata sau sa concureze foarte puternic cu alte branduri.

Care este rolul digitalului in strategia voastra de marketing? Ce s-a schimbat in ultimii ani? Ce inseamna transformare digitala la Wilo?

Orientarea catre digital este una din directiile majore in business-ul Wilo. Pornind de la conceptul “smart cities”, transformarea digitala la Wilo inseamna in primul rand dezvoltarea de tehnologii inteligente, care sa poata fi integrate in infrastructuri complexe, care sa poata fi interconectate cu alte tehnologii care imbunatatesc calitatea vietii, eficienta si care, in acelasi timp, satisfac simultan nevoile economice, sociale și de mediu ale generațiilor actuale și viitoare.

Pe langa toate acestea, Wilo ofera si o serie de aplicatii si alte tool-uri digitale, destinate clientilor nostri, pentru a fi folosite in munca lor de zi cu zi (proiectanti, instalatori).

Evident ca focusul este din ce in ce mai crescut pe strategia de marketing digital si mai ales pe imbunatatirea continutului pe care il oferim.

Ce ti-a adus in plus trainingul de marketing metrics in felul in care masori si evaluezi rezultatele campaniilor de marketing?

Acest modul m-a ajutat sa fiu mult mai analitica si sa inteleg mult mai bine relatia dintre metricii de vanzari si cei de marketing. Chiar daca este un modul mai arid si mai putin atractiv decat celelate, este esential pentru un om de marketing sa stie ce poate sa masoare, cum, ce instrumente are la dispozitie si cum sa interpreteze datele obtinute.  

Acest modul m-a ajutat sa fiu mult mai analitica si sa inteleg mult mai bine relatia dintre metricii de vanzari si cei de marketing.

Ce inseamna pentru tine sa fii un “lifelong learner”? Cum gasesti timp si resurse pentru asta si care sunt satisfactiile?

Sunt de principiu ca oricine vrea sa “ramana in piata”, trebuie sa fie foarte bine pregatit, indiferent de varsta. Pana la urma, nu este vorba doar de a fi performant la job, ci de a invata constant si continuu pentru a ne perfectiona cunostintele, abilitatile si de ce nu, poate a ne reinventa la un moment dat.

Am invatat sa imi setez obiective, sa imi prioritizez activitatile, sa le elimin pe cele neimportante care imi consuma timpul aiurea si astfel reusesc sa imi gasesc timp si pentru multe altele. Satisfactiile pot fi mai mici sau mai mari, depinde de asteptarile fiecaruia si pot veni cand nu te astepti!

Cum a completat training-ul de marketing CIM pregatirea ta in comunicare si experienta practica in companii si agentii?

Decizia de a urma cursurile CIM a venit in primul rand din dorinta de a avea o baza teoretica solida, care sa vina in completarea cunostintelor si experientei pe care deja o aveam, dar mai mult decat atat, sa inteleg mai bine cum pot dezvolta o strategie de marketing, cum sa analizez si sa inteleg mai bine clientul, cum sa masor si sa interpretez rezultatele unei campanii.

Mi-au fost de mare folos weekendurile intensive organizate de Institutul de Marketing, nu doar pentru ca am primit informatii valoroase, dar si pentru ca am intrat intr-o comunitate extraordinara de oameni dornici sa impartaseasca idei, experiente si cunostinte.

Care sunt companiile din Romania pe care le admiri pentru felul in care fac marketing si de ce?

Pentru ca ma intereseaza foarte mult si zona de employer branding, as mentiona doua din campaniile care mi-au placut si mi-au atras atentia in mod deosebit: Lidl si Jysk. Ambele companii au adus in prim plan angajatii si valorile companiei, comunica transparent, oferind astfel informatii despre beneficiile si oportunitatile de dezvoltare pentru cei interesati de o cariera in domeniul retail.

Publicat în Interviuri

Festivalul care aduce saptamana viitoare (joi si vineri) la Bucuresti peste 150 de speakeri de la marile companii din digital si tehnologie, iCEE.fest vine anul acesta cu un nou concept - UPGRADE 100 - si cu o agenda care contine 11 teme si linii de continut variate.

Printre cele 11 linii de continut se vor trata de la subiecte legate de video gaming, publicitate online si viralitate, pana la jurnalism si PR, continuand cu VR/AR si experimente de comunicare, e-commerce, fintech, e-health si din multe alte directii care analizeaza schimbarile radicale prin care trec business-ul, societatea si chiar democratia.

Printre cele 8 tipuri de bilete puse la dispozitie de organizatori, oamenii de creatie, strategie, PR, marketing si comunicare beneficiaza de un bilet de intrare special - Creativity Pass.

Creatie, VR & video gaming pe UPGRADE Stage 1

>>> Numit ”Digital Commercial Individual of the Year”, Jonathan Kitchen (Jungle Creations) dezvolta noi modalitati prin care brandurile pot sa se conecteze cu audientele lor.

Iata doua proiecte de la Jungle Creations, compania care are 80 milioane followers generand 5,5 miliarde de vizualizari

  • Little Cassanova, cu YOTY

https://youtu.be/gMgI8wVqtPw

  • World Destruction, cu WWF

https://youtu.be/Imc2SK-WU1k

>>> Intr-o cariera de peste 20 de ani, Myles Lord (Serviceplan) a adunat numeroase premii internationale, incluzand 5 Golden Lions la Cannes, 2 Grands Prix la ADC si 2 Grands Prix la Eurobest.

Iata doua dintre ultimele sale proiecte:

  • ”Gender Pay Gap in Germany”

https://youtu.be/CkYTMNMnHbw 

  • ”About Berlin Wall”

https://player.vimeo.com/video/44892523 

>>> Patrick Givens va vorbi despre  ”superputerile marketingului modern”. Patrick este VP la VaynerMedia – agentie detinuta de celebrul Gary Vaynerchuk.

  • ”Harry Caray's Last Call”

https://youtu.be/axcIvYs8Qso 

  • ”ICC's Discovery of True Soccer Heroes”

https://youtu.be/QmDo36avf1o 

>>> Insight-uri despre impactul XR in marketing si branding va prezenta Sami Hamid de la Glitch Studios, o agentie de VR/ AR/ XR cu birouri in Osla, Istanbul si Londra.

  • Virtual reality showroom

https://vimeo.com/255373298 

  • Drink in VR

https://vimeo.com/252520701

>>> In ultimii 5 ani, Daniel Cheetham a construit divizia tech de la Happy Finish, un grup din care acum fac parte ingineri, artisti, povestitori si cercetatori. Proiectele lor vorbesc despre aceasta munca de echipa:

  • ”Drowning in plastic”

https://youtu.be/Z6AmSUaf5ZY 

  • ”Molton Brown”

https://youtu.be/3HY5Zw0PRIA 

Pe site-ul festivalului puteti gasi detalii, studii de caz spectaculoase si un preview a ce va fi pe scenele UPGRADE 100, care va avea loc in Bucuresti, la Grand Cinema & More din Baneasa Shopping City, in 13 si 14 iunie. Adica saptamana viitoare – e ultima sansa sa ajungi acolo.

Celor 11 linii de continut se adauga speakeri-vedeta precum Salim Ismail, co-fondator „Singularity University”, psihologul Davin JP Phillips sau futurologul Matthew Griffin.

Publicat în Noutati

Salim Ismail (foto), co-fondatorul „Singularity University” - totodata membru in bordul celebrei fundatii „XPRIZE” si autorul best-seller-ului „Exponential Organizations” - , a transmis un mesaj celor care participa, saptamana viitoare, la noul iCEE.fest: UPGRADE 100.

In mod clar, imi pare cel mai amplu festival dedicat transformarii digitale din Europa!” – a spus el, dupa ce a consultat agenda ampla a festivalului care aduce la Bucuresti peste 150 de experti in studiul transformarilor provocate in business si in societate de Internet si de noile tehnnologii.

Organizatorii au publicat azi ultimele detalii si bilete disponibile intr-un articol – disponibil in limba engleza, aici - care sintetizeaza desfasurarea de forte care se va intampla joi si vineri – 13 si 14 iunie – la cinematograful din Baneasa Shopping City.

Pe scurt, in agenda sunt peste 150 de speakeri de la marile companii din digital si tehnologie, incepand cu cele mai mari delegatii din partea Google si Facebook din istoria de 8 ani a festivalului, cu 11 teme si linii de continut variate, de la video gaming, publicitate online si viralitate, pana la jurnalism si PR, continuand cu VR/AR si experimente de comunicare, e-commerce, fintect, e-health si multe alte directii care analizeaza schimbarile radicale prin care trece business-ul, societatea si chiar democratia.

In festival debuteaza anul acesta si un amplu eveniment paralel dedicat intalnirii startupurilor cu investitorii: UPGRADE 100 Startups.

Astfel, in a doua zi a festivalului, 14 iunie, vor fi doua scene dedicate, cu subiecte legate de cresterea accelerata, despre corporatii care cauta investitii in startupuri, despre cum sa obtii finantare europeana (o scena separata organizata de Spherik Accelerator) precum si competitii pentru startup-uri – inclusiv Demo Day Techcelerator si un Elevator Pitch cu un mare premiu de 50.000 de euro finantare din partea fondului GapMinder.

Accesul startupurilor se face fie pe baza de bilet, fie prin inscriere (locuri limitate) pentru bilete subventionate 100%, aici.

Pe site-ul oficial gasiti disponibile 8 tipuri de bilete, cu preturi pornind de la doar 75 de euro. 300 de studenti pot ajunge la festival gratuit, prin inscriere la Bursele UPGRADE 100.

 

Publicat în Noutati

Revista Marketing Focus a fost lansata de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing:comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Aboneaza-te la revista Marketing Focus pentru a fi la zi cu resurse si informatii din domeniu.