Programul de studii de Comunicare și Relații Publice de la Facultatea de Litere aniversează în acest an un sfert de veac de existență, fiind prima specializare de profil din lumea academică românească. Unde? La Universitatea București, una dintre cele mai prestigioase din țară, de peste 150 de ani.

De ce e de școala de relații publice de la Litere ALTFEL? Și de ce, după zeci de ani, ne iubim cu uriașă recunoștință profesorii? De ce ne descoperim și redescoperim în continuare colegii? De ce noi, primele promoții de absolvenți, ne-am luat destinul profesional în mâini?

O scoală pionier, creată, nu „furată”

În efervescența anilor ce-au urmat lui ’89, profesorul Cezar Tabarcea descoperea, în Statele Unite, după o deplasare alături de Paul Cornea și Adrian Sârbu, ce înseamnă relațiile publice, ca profesie și ca disciplină de studiu. După ce tocmai înființase un departament de jurnalism, Tabarcea a venit la Universitate cu un nou proiect: să aducă, pentru prima dată, relațiile publice ca specializare și formare în mediul academic. Și nu oricum, ci fără să copieze forme fără fond sau ceea ce făcuseră alții în altă parte, cu pragmatism meșteșugăresc american, ci recreând totul aici, în România.

Iată de ce, locul a devenit „o fericită întâlnire între rigoarea academică (…) o libertate a spiritului și a gândirii mereu în avangardă” cum remarcă un alt absolvent de la Litere, atunci când Liviu Papadima evocă personalitatea unică a celei care rămâne pentru noi, „doamna profesoară” Antoaneta Tănăsescu, unul dintre primii oameni cărora Cezar Tabarcea le încredința misiunea de a crea cursuri pentru această școală.

Am descoperit cu emoție în această săptămână, datorită Cristinei Bogdan, scrisoarea care însoțea propunerea de programă trimisă de Antoaneta Tănăsescu către Cezar Tabarcea. Și, cu această ocazie, câtă rigoare, responsabilitate și curiozitate, însoțită de bucuria descoperii și a construcției a existat din spatele cursului de retorică și comportament ai cărui primi beneficiari privilegiați am fost noi. Un maraton prin epoci și grile de conduită, critic analizate, care plecau de la Etica nicomahică a lui Aristotel sau Lysis-ul lu Platon și până la Principele lui Machiavelli. De la „Oracolul manual și arta prudenței” a lui Baltasar Gracián și până la „Homo Sovieticus”.

Antoaneta Tănăsescu e o inepuizabilă lecţie de viaţă.

„Studenţii o iubeau pentru că credea că ceea ce ar trebui să primească de la noi, profesorii, e mai mult decât un vraf de cunoștințe; şi mai mult şi decât sprijin pentru formarea unor abilităţi, a unor competenţe. E o inepuizabilă lecţie de viaţă. A predat, din proprie iniţiativă, despre retorică, despre cum vorbim în public, intuind nevoia tinerilor de azi de a trece pragul comunicării semesiste. Despre maniere, în întâmpinarea derutei actuale privind cunoaşterea şi asimilarea codurilor comportamentale. Despre partiturile iubirii, ca răspuns la neliniştile vieţii sentimentale ale generaţiilor prezente. A deschis în facultate, iarăşi din proprie iniţiativă, cutumă cursurilor cu invitaţi.“ spunea Liviu Papadima, sintetizând tot ce a dăruit mai valoros pentru studenții săi Antoaneta Tănăsescu.

Doamna Tănăsescu, precum profesorii mari din facultate, a știut să ne atragă, către mereu alte și alte cursuri sau spirite, să călăuzească formarea de reflexe de gândire și analiză, să le dezvolte studenților abilități profesionale vitale, să le cultive pasiunea și bucuria lecturii, a literaturii, a poeziei. La cursul opțional al dumneaei de la Litere „Dragoste, eros, amor” l-am văzut prima dată, scund, firav, pe Mircea Cărtărescu, crescând imediat ca forță și putere, povestind despre dragoste la apostolul Pavel. Figura gânditoare, dar mereu zâmbitoare a Antoanetei Tănăsescu, ochii ascunși sub bretonul japonez mă urmăresc de câte ori mă lupt să rezolv, după atâția ani, teme restante, trasate nouă cu bună știință de dânsa, pentru toată viața: „Descifrați și păziți-vă de cei care folosesc acest cod de comportament”, „Cultivați-vă rapiditatea de reacție.” Sau lucrările pe tema prieteniei care mi-au adus amici pe a căror bunătate și înțelepciune mă sprijin de peste 20 de ani.

Cezar Tabarcea a creat în România o școală de relații publice altfel, căreia a știut să-i păstreze rigoarea academică prin cursuri și ore de semiotică, lingvistică, retorică, istoria culturii și civilizațiilor, psihologie sau antropologie, dar și să-i dea și suplețea și agilitatea de a se adapta relevant vremurilor cu seminare de marketing, comportamentul consumatorului sau scriere publicitară.

A adus în facultate, încă de la început, primii practicieni care descopereau și învățau meserie adusă aici de marile corporații și și-a trimis studenții să o pună imediat în aplicare chiar în instituții sau companii de stat, dându-ne tuturor curaj și încredere că putem crea lucruri sau că le putem schimba. Ne-a trimis să punem umărul la crearea primului târg de carte din țară alături de radioul public, călătorie care-i mai ține ocupați pe unii colegi și azi - Cornelia Chifor sau Mihaela Petrovan pe care i-au lovit pe viață branduri precum „Gaudeamus” sau „Bookland”. Ne-a apropiat astfel de primii profesioniști de relații publice de la acea vreme, de manageri, scriitori sau editori care imaginau proiecte noi de promovarea a cărților și a lecturii, de la Mircea Nedelciu sau Marin Mincu și până la Vladimir Epstein. Ne-a impregnat de îndrăzneala, de curajul de a străbate și de a răzbate, pe drumuri care aparent nu duceau nicăieri, ca în povestea lui Gianni Rodari. Ne-a arătat, precum Hannibal, că atunci când nu avem soluții, le creăm.

Tabarcea era  doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”.

Un fondator păstor, cu apostoli care-i continuă misiunea

O școală, o revoluție sau un business crește și reușește doar cu un crez, cu viziune și cu oameni. Cu fondatori, cu luptători, cu strategi. Relațiile publice de la Litere au avut, prin Cezar Tabarcea, un împărat. Al minților, al spiritelor și al inimilor.

„Era doldora de carte și avea întrebările la el. Găsea întotdeauna o rezolvare la cele mai tâmpite întrebări și, lucru rar în facultate, nu te făcea niciodată să te simți idiot”- mai spune tot Florin Iaru. Iar despre generozitatea sa bine ascunsă cu povești cu haz, de umor sau aparentă indiferență, există o uriașă istorie orală. La întâlnirea de zece ani cu promoția 1999, descopeream că aproape fiecare avea o întâlnire semnificativă cu profesorul Tabarcea. Pe unul îl sprijinise să facă practică într-o organizație mult dorită, loc unde a rămas să lucreze toată viața, pe altul să-și găsească job în publicitate sau în presă, lucru râvnit cu ardoare de majoritatea în acea vreme. Pe mine, m-a salvat cu un telefon de neuitat, de la amânarea cu un an a ultimelor examene de la masterat. Câți dintre profesorii de azi se ostenesc ca să vadă dacă și de ce ai putea avea greutăți sau probleme? Un telefon personal cu replica de neuitat „Energia ta nu se manifestă pe la școală” m-a făcut să îmi termin urgent și la timp masteratul în publicitate, altă inițiativă la care a contribuit, încă unică în peisajul academic românesc.

 Apostolii îi continuă misiunea. Profesoara Adela Rogojinaru şi-a dedicat toată viaţa să legitimeze relaţiile publice ca ştiinţă socială alături de organizaţia Euprera. Catedra actuală se zbate permenent să ţină aproape studentii de mediul profesional, invitând la cursuri practicieni din piaţă, de la absolvenţi precum Gabriela Hagiu la jurnalişti şi profesionişti în comunicare şi relaţii publice cu vastă experienţă cum sunt Gilda Lazăr, Luiza Domnişoru sau Dragoş Pătraru şi directori de marketing sau agenţii de publicitate pentru care studenţii rezolvă brief-uri de creaţie.

O galerie unică de personalități inconfundabile, modelatoare

Un spectacol de teatru bun depinde de regizor, de felul în care își alege textul și actorii. Și tocmai din aceste rațiuni, prin ce și cum creează, își alege și spectatorii. Așa cum remarca profesorul Mihai Dinu, Cezar Tabarcea acționa întotdeauna precum marii regizori al căror rol s-a încheiat odată ce au stabilit distribuția. Cezar Tabarcea a știut să aleagă, să scrie sau să rescrie textele și partitura după care s-a creat în departamentul de relații publice pentru că se pricepea și să descopere, să atragă, și să crească talente.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.” Așa îl descrie, din perspectiva de fost student în anul trei la teoria literaturii, poetul, scriitorul și publicistul Florin Iaru, și el – în pauzele de altfel de muncă - un făuritor de lumi imaginare și un creator de școli de scris.

Tabarcea a fost un profesor îndrăgit care a știut să aducă în catedra de relații publice, în primul rând oameni pe care studenții să poată să-i iubească și care le-au devenit, multora dintre noi, nu doar mentori, ci prieteni: Alexandra Crăciun, Laura Mesina, Adela Rogojinaru sau Alexandru Ofrim, ca să numesc doar câțiva, cu care ne simțim întotdeauna de aceeași vârstă. A adunat în jurul său o galerie de personalități unice, memorabile, creatoare și modelatoare.

„Marea calitate a lui Cezar, în mijlocul fiecărui grup, era că putea să-și dea foarte repede seama la ce erau buni oamenii, unde îi duceau firea și talentul.

Pentru mulți, facultatea este un loc de care nu-i leagă prea multe și în care nu se întorc prea des. Nu-și prea amintesc ce-au studiat și nici cine le-au fost profesorii. Într-unul dintre discursurile magistrale care-o să ne urmărească o viață, cu umorul care face parte din „brandul” domniei sale, profesorul Mihai Dinu amintea de acei studenți care, când sunt întrebați „Cine ți-a predat materia X?” sau „Cu cine ai studiat cursul y” răspund „O doamnă blondă” sau, „Cu un profesor căruia i s-a furat bicicleta“. Între apostolii și cărturarii enciclopedici adunați de Cezar Tabarcea, fiecare era și rămâne o personalitate unică, covârșitoare și de neconfundat, de la Monica Spiridon și până la Silviu Angelescu. Cine altcineva decat Alexandra Crăciun putea să vină în publicitate cu un titlu ca "Branding pentru numărătorii de stele"? La seminarele  Laurei Mesina puteai oricând să îndrăzneşti să scrii o lucrare care pretindea că Voltaire a fost agentul de PR al lui Ludovic al  XIV-lea, atâta timp cât veneai cu argumente.

Fiecare, după afinități, și-a creat, cultivat și inspirat în felul său tribul de învățăcei și clubul de fani. Dan Horia Mazilu, pe atunci decan, ne aduna în jurul unor istorii și epoci privite în durata lor lungă, dar cu pretenții rezonabile de lectură. După ce înșira zeci de titluri și nume ilustre, de la Braudel la Delumeau, ne liniștea spunându-ne că este mulțumit dacă citeam până la examen, măcar o carte. Ioan Pânzaru, cu referințele dumnealui franceze sau din alte limbi ale pământului, ne făcea, pe unii mai creduli, să ne închipuim că putem învățaoarece italiană rapid, doar încercând să citim cărți netraduse încă în română, ceea ce, în cazul meu, s-a și întâmplat. Crede și ...vei învăța.

Dar cel mai impresionant, mai ales că pot vorbi despre un număr limitat de colegi pe care îi cunosc, este că toți au fost contaminați cumva de spiritul creator de lumi pe care-l iradiau marile personalități ale școlii. Pentru că au creat proiecte profesionale viabile, companii de publicitate sau relații publice, firme care trăiesc, cresc și angajează sigur oameni. Pentru că s-au dezvoltat, perfecționat și reinventat, unii de multe ori în cei 20 de ani de când ar fi trebuit să „iasă” …„piariști”.

 

Ce face un PR-ist când se odihnește? Scrie un comunicat de presă. Ce face Cristina Lincu, după ce s-a grăbit sa termine școala ca să lucreze în tot felul de mari corporații, de la Coca Cola la MoneyGram sau Western Union? Fondeaza în Spania un ziar, „Român în Lume”, care ajunge să distribuie în 2008 peste 40 000 de exemplare. Iar când se relaxează, ca mamă de trei băieți? Scrie un roman și pe la vreo 10 reviste și bloguri. În același timp. Sau creează firme şi proiecte de marketing participativ, cum face Adelina Păsat. 

Ce fac colegii noștricând fac o profesie din plăcerea de a o …„arde artistic”? Creează proiecte care cresc audiențe de teatru, comunică despre lucrurile care ne dau sens sau iau atitudine, alcătuiesc comunități Chic Elite  sau compun muzică, cazul lui Cristian Ștefanescu, autori de coloane sonore pentru de fim și teatru, dar și …Electric Brother.

Colegialitate, prietenie și familie

Între colegii noștri a funcționat și crește și acum un „CAR”, o comunitate de ajutor reciproc în care acționăm unii pentru alții, ne sfătuim și ne povățuim. Cu unii colegi am lucrat, pe alți absolvenți i-am angajat. Dacă vrei să tipărești ceva de calitate, te duci la sigur la Dexter/ Poligrafia Codex, la Ioana Isopescu, care crea în 2005 alt proiect special, în spiritul rebel și de frondă al școlii, revista „Omagiu”.

Cu alții ne-am împrietenit și ținem strâns legătura, chiar când ne separă distanțele. Vorbim cu plăcere și despre lucruri importante și cu miez, chiar dacă ne auzim rar. Povestindu-i profesorului de geografie din orașul în care m-am născut în Apuseni de ce mă simt acasă la București, acesta mi-a replicat că „acasă” este locul unde îți sunt prietenii. Datorită celor din facultate, mă simt acasă și la Oxford, când o vizitez pe Claudia Cîrlig, și în Bavaria, unde colega mea de bancă a intrat în familie, botezându-mi copilul și, în curând, în Texas, unde aceeași PR-istă reinventată profesional de vreo cinci ori se duce să-i inspire pe americani și să le ia dolarii, cu ceea ce știe să facă profesional. Dacă ești profesionist, nu mori de foame, a zis Ianis Hagi, iar ceea ce a reușit secția de relații publice este să formeze o profesie și să profesionalizeze o breaslă.

Fără această atmosferă și legături care se țes și se sudează tot mai mult de-a lungul anilor între studenți și profesori sau între colegi, n-ar fi fost posibile mobilizări de o solidaritate fără precedent, ca în cazul campaniei „Salvăm un profesor, salvăm generații.”

Comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori.

Comunitate și comunicare pentru toată viața

În școala pe care-am terminat-o eu te întorci mereu, vrei nu vrei, cu gândul, cu colegii, cu profesorii. De ce? Pentru că aici, dincolo de schimbări și de vremuri, rămâne și se regenerează un nucleu de oameni care duc mai departe spiritul lui Cezar. Ale căror întrebări și replici te ajută sau te urmăresc ani în șir. Care fac un seminar, un curs sau un eveniment de neuitat și de neprețuit.

Comunitățile sunt acum la modă, triburile. Se vorbește mult de „tribal marketing”. Ești îndemnat, fie în viață, fie în business, să-ți găsești grupul sau tribul tău. Însă comunitățile și triburile nu se pot forma fără viziune, fără personalități, fără leadership, fără oameni legați de aceleași credințe. Nu se pot închega decât pe valori. Ca în povestea cu școala pionier, creată, nu „furată”, îi poți sălta cuiva portofelul, dar nu-I poți confisca spiritul. Poți copia produsele unei companii, dar nu-i poți replica ușor sursele inovative de avantaj competitiv. Nu-i poți substitui cultura, dacă este autentică.

Școala de relații publice de la Litere a fost dintotdeauna altfel, în spiritul creatorului ei. Un incubator de idei și proiecte, alimentat de curiozitate, frondă, curaj și îndrăzneală. Un loc în care comunicarea a însemnat comuniune și în care fiecare a pus laolaltă ce a avut mai bun și pentru ceilalți. Pentru toți cei conștienți și responsabili de puterea comunicării de a schimba lumea în bine sau rău și de etimologia sa de verb divin (cuminecare, Mihai Dinu, 2000), într-o vreme în care nu știi la cine să te-nchini, Cezar rămâne idol și zeu.

Îi doresc acestui program de studii să rămână un pionier, un deschizător de drumuri și de minți, un loc care schimbă și îmbogățește vieți, destine, locuri și organizații!

 

 

 

 

Companiille cu performante peste de medie din Romania isi cladesc tot mai mult succesul cu investitii in oameni si echipe, in training de marketing de specialitate, in cursuri certificate si in pregatire profesionala continua.

Coca-Cola este unul dintre brandurile care si-au asumat investitii locale permanente in trainingul angajatilor si isi respecta aceasta promisiune. Iar rasplata vine cu profesionisti loiali si motivati, care initiaza proiecte care devin referinte sau chiar sunt preluate cu success si pe alte piete. Andra Mura este unul dintre acestia, iar cariera sa caracterizata de ambitie, perseverenta, responsabilitate si o preocupare permanenta pentru pregatirea profesionala continua. De la Diploma Profesionala la Programul de Leadership in Marketing, de la servicii financiare, la FMCG, de la Brand Coordinator pentru brandul vedeta al companiei cu cele mai mari investitii locale in marketing multicanal, Andra isi gaseste cu talent timp, printre proiectele din companie si responsabilitatile de acasa pentru studiu si perfectionare. Cum reuseste si cum o ajuta cursurile de la Institutul de Marketing? Cum transforma efortul in initiative locale preluate cu success si international sau campanii de responsabilitate sociala? Un interviu cu detalii despre experienta de studiu in programul de training certificat avansat: Professional Diploma in Marketing.

Cum ti-a schimbat cariera si perspectiva profesionala cursul de marketing certificat international CIM pe care l-ai urmat?

Cand am ales cursurile CIM am cautat mult timp informatii pentru ca mi-am dorit sa gasesc un program de dezvoltare care sa ma ajute cu adevarat in cariera si sa reprezinte mai mult decat o diploma. In perioada respectiva aparuse un supliment Forbes – “TOP 50 cei mai puternici oameni de marketing” care m-a ajutat sa iau o decizie pentru ca aproape jumatate dintre managerii prezentati absolvisera cel putin un curs CIM. Dupa absolvirea primului modul, acela de Digital Strategy, am facut o schimbare profesionala si am intrat in lumea FMCG-ului ca Brand Coordinator la Coca-Cola HBC. Nu as putea spune ca schimbarea a venit strict datorita cursurilor, dar cu siguranta acestea mi-au adus un punct in plus in procesul de selectie, noul angajator le stia si chiar avea un parteneriat cu Institutul de Marketing.

Marele plus al cursurilor CIM – aplicabilitatea.

In primul an la Coca-Cola HBC am absolvit inca doua module, Mastering Metrics si Strategic Marketing, care mi-au modelat perspectiva profesionala si m-au ajutat sa imi structurez gandirea. Cred ca acesta este marele plus al cursurilor CIM – aplicabilitatea. Mi-a fost extrem de usor sa trec de la teorie la practica pentru ca fiecare tema este ilustrata prin studii de caz si este foarte ancorata in realitatea pietei.

Ai obtinut statutul de Chartered Marketer si te-ai intors de la Londra de la ceremonia de absolvire. Ce poti sa ne spui despre aceasta experienta? Merita efortul? Cum a fost evenimentul?

In noiembrie 2018 am participat la ceremonia de absolvire de la Londra pentru ca anul trecut am obtinut “Diploma in Professional Marketing”, ca urmare a absolvirii celor 3 module. Am fost singura reprezentanta a Romaniei la un eveniment extrem de emotionant care a reunit peste 300 de profesionisti de marketing de pe toate continentele, intr-o sala din centrul Londrei, de langa Westminster Abbey. Am fost impresionata de cat de bine a fost organizat totul, de precizia cu care s-a respectat fiecare parte si mai ales de toate felicitarile pe care le-am primit de cand am intrat in cladire si pana la aplauzele de final. A fost un moment pe care il voi purta mereu cu mine pentru ca reprezinta incununarea a 2 ani dedicati acestui scop.

Ce ti-a adus in plus acest curs certificat fata de alte evenimente, cursuri sau programe de training de marketing la care ai mai participat ca profesionist si de ce iti doresti sa il continui la nivelul urmator?

Din punctul meu de vedere, marele plus al acestui program este aplicabilitatea. Nu te invata doar teorie de marketing, ai ca baza de discutie studii de caz din toate industriile si devine foarte usor sa pui lucrurile in practica. Apoi, participand la cursurile blended learning, cu weekenduri intensive de studiu, am cunoscut multi oameni de marketing cu care am facut schimb de experienta si chiar am legat relatii de prietenie. Imi doresc sa merg mai departe la nivelul urmator – Marketing Leadership Programme pentru ca sunt adepta studiului continuu si cred ca un astfel de curs ma va ajuta sa ma pregatesc pentru urmatorul rol.

Care sunt cele mai mari satisfactii in activitatea ta de marketing de acum?

Pentru mine, cea mai mare satisfactie este ca lucrez pentru brand-ul numarul 1 din FMCG. Cred ca oamenii de marketing sunt construiti sa vada ce nu merge bine, ne sar in ochi defectele materialelor si minusurile din analize si de multe ori nu ne lasam ragaz sa ne bucuram de toate lucrurile bune care se intampla si pentru care contribuim si noi. Ar trebui sa ne bucuram pentru fiecare Key Account care ne listeaza un produs nou, pentru fiecare punct procentual obtinut in cota de piata, dar si pentru un wobbler proaspat iesit din tipar si plasat la raft.

Toate actiunile noastre sunt incadrate sub o umbrela strategica si fac parte dintr-un plan pe termen lung.

Care este raportul tactic-strategic la nivelul activitatilor dintr-un an?

Toate actiunile noastre sunt incadrate sub o umbrela strategica si fac parte dintr-un plan pe termen lung. Strategia noastra poate fi definita pe scurt: 24/7. Mai exact, ne dorim sa fim alaturi de consumatorii nostri 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana prin intermediul unui portofoliu care sa acopere toate ocaziile de consum. In continuare, planurile tactice sunt declinate luand in considerare strategia noastra si nevoile consumatorilor in functie de brand-ul despre care discutam.

Cat de mult te ajuta competentele de planificare si analiza strategica perfectionate pe parcursul trainingului?

Pentru ca temele sunt foarte actuale si ancorate in realitatea pietei, m-au ajutat foarte mult in activitatea profesionala. Am invatat multe concepte interesante pe care le folosesc destul de des, cum ar fi: SOSTAC, TOWS, Bowman, Ansoff si Davidson 7 steps pentru analiza competitiei. In plus, cred ca acum controlez mai bine indicatorii de performanta in toate etapele proiectelor de care ma ocup, de la setarea obiectivelor si pana la masurarea actiunilor, pentru ca inteleg mai mult impactul pe care il au pe termen lung in strategia fiecarui brand.

Cat de multa initiativa locala este permisa? Care este proiectul adaptat local cel mai drag in care ai lucrat la Coca-Cola Hellenic pana acum?

Din fericire, avem libertatea sa dezvoltam proiecte locale si ne mandrim cand acestea ajung sa fie “best practices”  si le vedem implementate si in alte tari. Cand am intrat in echipa Coca-Cola HBC, colegii mei erau lucrau la campania Coca-Cola “Bratara oficiala a verii” care a fost dezvoltata 100% local, de la concept la implementare, si care in 2018 a fost preluata in multe alte tari.

Cel mai drag proiect la care am lucrat a fost proiectul de  responsaiblitate sociala pentru Dorna unde am avut-o ambasadoare pe Simona Halep – “Job de o secunda”. Ideea din spatele campaniei este aceea ca intre o lupta pierduta si una castigata poate sta doar o secunda, iar pentru copiii nascuti prematur o secunda poate insemna viata. Consumatorii au fost invitati sa intre pe pagina Dorna si sa isi ia un #jobdeosecunda pentru a deveni sustinatori ai cauzei. In urma acestei campanii, Dorna a donat 100.000 euro pentru echipamente medicale catre maternitatile din Romania prin intermediul asociatiei Salvati Copiii.

Care sunt planurile pentru 2019 pentru brandurile Fanta si Schweppes, daca ne poti dezvalui ceva?

Consumatorii tineri sunt foarte interesaţi de inovaţie si işi doresc permanent sa incerce produse noi si gusturi diferite. În 2019 le pregatim produse şi campanii noastre de marketing construite atent pentru a le indeplini așteptările. Nu va pot dezvalui toate surprizele, dar va pot spune ca segmentul de bauturi fara zahar a inregistrat o crestere de doua cifre procentuale in 2018 iar trend-ul ii este favorabil in continuare, studiile aratand ca gusturile consumatorilor se schimba si ca acestia sunt din ce in ce mai atenti la alimentatia lor si la aportul de calorii. Astfel, ca si directie strategica ne dorim sa continuam cresterea in acest segment. In 2018 am lansat Fanta Grepfrut Roz Zero Zahar si am schimbat formula Fanta Lamaie, aducand-o si pe aceasta in segmentul zero zahar. Foarte curand veti vedea in magazine o noua aroma din acest segment: Fanta cu gust de zmeura, lamaie verde si baobab.

 

Incepand cu 2019, Geometry Romania devine Hub de Marketing Experiential pentru clientii din regiunea Europei Centrale si de Est ai retelei, biroul din Bucuresti coordonand inca din 2013 campanii de Shopper si Experiential Marketing la nivel global si regional pentru companii precum Coca-Cola, British American Tobacco, P&G, Danone si Philips.

La conducerea hub-ului se afla Raluca Samoila, cu un know-how creat in 15 ani, activand in toate cele 3 mari tipuri de entitati implicate in Shopper Marketing: client (Reckitt Benckiser, GSK, L’Óreal), retailer (Cora) si agentie. Raluca a detinut roluri de management in departamente de Marketing, Trade Marketing si Vanzari, coordonand proiecte la nivel local si regional.

„Cred ca e esential, pentru orice fel de initiativa de marketing experiential, sa cunosti foarte bine toti actorii implicati in proces, de la idee la implementare. De cele mai multe ori, ideile raman la nivel de propunere pentru ca nu se cunosc rolurile tuturor departamentelor de la client, care sunt nevoile lor si cum functioneaza interactiunea factorilor de decizie, de la Marketing la Vanzari si apoi la Trade. Munca de agentie nu se termina dupa ce s-a aprobat ideea de catre brand manager. Odata ce ai aprobata o idee care in PPT pare excelenta, trebuie sa stii cum sa fluidizezi procesul de la client, sa stii ce argumente sunt necesare pentru retailer, care sunt nevoile lui de customizare si de logistica, pentru ca toata lumea implicata sa vada clar ce are de castigat”, declara Raluca Samoila, Regional Shopper Marketing Director, Geometry Romania.

Raluca vine cu un mix de know-how foarte rar intalnit in piata. Ea detine, ca experienta in shopper marketing, ceea ce am putea numi „the supreme triad”: agentie, client si retailer. Numai cineva care s-a format ca lider experimentand specificul fiecarei instante, poate reusi sa le aduca pe toate impreuna, la aceeasi masa, pentru ca fiecare entitate sa-si atinga obiectivele pe care si le-a propus.”, a declarat Mircea Pascu, Managing Director, Geometry Romania.

Hub-ul regional de marketing experiential Geometry lucreaza anual pentru 60 de branduri ale clientilor regionali si globali, totalizand un numar de peste 270 de campanii si activari de brand si 20 de toolkit-uri regionale si globale.

Manager de marketing 3 in 1? Asa am putea vorbi despre Simona Nodea (Iliescu) , absolvent de succes a trei module provocatoare de training certificat internațional, urmate intr-o perioada de intensa activitate la Medlife si venirea pe lume a celui de-al doilea copil. Ce a determinat-o sa faca acest efort si cum a ajutat-o? Cum si in ce fel i-a imbogatit experienta de peste 16 ani in domeniul marketingului? In ultimii ani, Simona a coordonat toate activitatile de marketing care au sustinut in top reteaua medicala privata Medlife, cu rezultate in arii cat se poate de diverse: de la strategie de marketing, la management de brand, campanii de promovare, loializare, marketing digital, atat in zona B2C, cat si pe segmentul B2B. In prezent, Simona isi foloseste experienta in industrie pentru un alt brand puternic si cu planuri ambitioase de crestere: Medicover.

De ce ai ales un curs de marketing certificat international pentru a te perfectiona in domeniu?

Marketing-ul este un domeniu foarte dinamic in care trebuie sa tii pasul cu noile tendinte si sa fii la curent cu practicile de succes. Cred ca un bun marketer trebuie sa iasa mereu din zona de confort si sa isi imbunatateasca permanent cunostintele pentru a performa si a construi branduri iconice intr-o piata competitiva. In opinia mea, alaturi de creativitate, perfectionarea profesionala continua joaca un rol cheie.

In cautarea unui program de perfectionare care sa imi aduca valoare adaugata fata de cunostintele acumulate in peste 15 ani de activitate, care sa imbine eficient teoria cu “best practices”, cursurile oferite de Oxford College of Marketing au raspuns in totalitate cerintelor mele: materie foarte bine structurata, topicuri de interes si actuale, alocarea unui tutore din Marea Britanie, care m-a indrumat pe parcursul fiecarui modul si al carui feedback m-a ajutat sa inteleg ce trebuie sa imbunatatesc in construirea unui plan strategic pentru a atinge obiectivele setate.

Am ales programul avansat Diploma in Professional Marketing de la Chartered Institute of Marketing (CIM), deoarece este cea mai mare organizatie a profesionistilor in marketing la nivel mondial, cu o traditie de peste 100 de ani, iar certificarea internationala atesta nivelul ridicat al acestui program.

Ai absolvit cu succes cele trei module din programul avansat Diploma in Professional Marketing. Ce ne poti spune despre experienta ta?

Materia este foarte bine structurata si utila. Desi eram convinsa ca nu voi fi usor de impresionat si ca stiu bine teoria, am fost placut surprinsa sa descopar noi informatii, tehnici si framework-uri care ma ajuta in activitate pentru a-mi structura cat mai bine abordarea, atat in interiorul companiei, cat si in exteriorul ei, pentru a pastra focusul pe ce e cu adevarat important si relevant in atingerea obiectivelor, a monitoriza permanent si aplica masuri de control pentru a evita  ceea ce strategii anglo-saxoni numesc “strategic drift”.

Brief-urile la care trebuie sa raspunzi la probele de evaluare sunt foarte actuale si s-au potrivit manusa pe domeniul meu de activitate: “Customer lifetime value” la modulul Marketing Strategy, “Customer feedback” – la Mastering Metrics si “Content marketing” – modulul Digital Marketing Strategy. Pregatirea pentru fiecare assessment te trece invariabil prin toata materia si pune foarte mare accent pe aplicabilitatea conceptelor teoretice, ceea ce face mult mai digerabila informatia si procesul de invatare este mult mai eficient.

Mi-a placut in mod deosebit cum se pune accent pe firul logic al planificarii de marketing si cum fiecare pas din plan cascadeaza si impacteaza celelalte componente: de la obiective, la definirea optiunilor strategice, alegerea strategiei si a tacticilor, alegerea indicatorilor de performanta si masurile de control ce se impun pentru a nu devia de la atingerea obiectivelor strategice. Avand un spatiu limitat in care trebuie sa te incadrezi, te invata sa fii concis, sa dai deoparte ce nu e relevant intr-un anumit context, chiar daca suna bine. Desi sunt lucruri de bun simt si in general cunoscute de marketeri, de multe ori sunt tratate disparat si se pune mai degraba accentul pe tactici care nu conduc la rezultatul dorit si, in consecinta, la perceptia ca marketingul este doar o sursa de cheltuieli.

Ce au adus nou sau in plus fata de alte evenimente si traininguri de marketing la care ai participat? Ti-au schimbat in vreun fel perspectiva de practician? Ai aplicat sau ti-au venit idei de pus in practica imediat in planurile si initiativele de marketing de la Medlife?

Abordarea integrata ce merge adanc in miezul problemei, actualitatea informatiei (de ex.: automatizari de marketing, new digital emerging trends, big data), accentul pe partea practica (prin exemple de “best practices” ale brandurilor de succes, dar si prin procesul de evaluare) sunt principalele atuuri ale acestui program de training.

Marketing-ul traditional nu mai functioneaza. Aceste cursuri m-au ajutat sa patrund mai bine in esenta noilor trenduri in marketing, sa analizez mai bine comportamentul consumatorului.

Traim intr-o era digitala, in care consumatorul (pacientul) este mult mai educat, ia decizii informate, iar experienta cu brandul joaca un rol esential.

Marketing-ul traditional nu mai functioneaza. Aceste cursuri m-au ajutat sa patrund mai bine in esenta noilor trenduri in marketing, sa analizez mai bine comportamentul consumatorului si sa gandesc solutii customizate si corelate cu fazele procesului de cumparare, sa setez benchmark-uri si prin perspectiva altor industrii/brand-uri performante in experienta oferita clientului.

In fiecare tema pregatita am gasit aplicabilitatea in cadrul companiei.

In fiecare tema pregatita am gasit aplicabilitatea in cadrul companiei. M-au ajutat sa identific solutii viabile pentru diverse probleme, sa folosesc eficient datele si sursele de informare, precum si resursele companiei pentru construirea strategiei si optimizarea actiunilor. In plus, am invatat sa utilizez mai bine indicatorii de performanta in toate fazele planificarii de marketing, de la setarea obiectivelor, la control, metrici utili, atat pentru a masura eficienta actiunilor intreprinse, cat si pentru a demonstra valoarea adaugata pe care marketingul o aduce business-ului.

Numesc doar cateva dintre noile concepte invatate si pe care am inceput sa le aplic: customer lifetime value, analiza RFM a bazei de clienti (recency, frequency, monetary), McKinsey 7S pentru analiza mediului intern, analiza TOWS, Ansoff si SAF pentru identificarea si alegerea strategiei, modelul 5S pentru setarea obiectivelor, utilizarea customer personas pentru targetare si pozitionare diferentiate.

Care sunt provocarile unui lider in industria in care lucrezi?

Sa mentii standardul foarte ridicat, sa reusesti sa te diferentiezi intr-o piata din ce in ce mai competitiva, in care challenger-ul ataca pozitia de lider, sa faci in asa fel incat promisiunea de brand sa fie respectata la orice nivel de interactiune cu acesta, on-line sau off-line, de la operatorul din call-center, la personalul din receptii, asistente si medici.

Cum ai reusit sa te pregatesti si sa treci cu succes doua probe de evaluare intr-o perioada aglomerata la serviciu si .... asteptand al doilea copil? Cum ti-ai organizat traseul catre statutul de "Chartered Mama"?

A fost un tur de forta, dar a meritat din plin. Pasiunea pentru domeniu si faptul ca am putut invata aplicand noile concepte au ajutat enorm. Organizarea este esentiala. Ajuta foarte mult daca respecti pe cat posibil recomandarile de studiu detaliate pe platforma Oxcom Learning. Ca plan de studiu, intr-o prima etapa am trecut prin toata materia (cursurile de pe platforma) pentru a avea o imagine de ansamblu si a schita un plan, dupa care am aprofundat fiecare modul. Am incercat sa citesc zilnic cateva pagini de specialitate. Cu 2 copii mici a trebuit sa folosesc destul de mult noptile, dupa ce adormeau, pentru a tine pasul. Fara ajutorul familiei nu as fi reusit si le sunt recunoscatoare.

Cat timp ti-a luat pregatirea pentru un modul? Cate ore ai lucrat si invatat in medie pe saptamana? Cum se desfasoara studiul on-line? Cum ajuta suportul suplimentar de la programul blended learning – weekend-urile si workshop-urile? Cum se desfasoara relatia cu tutorii? Cum te-a ajutat suportul lor?

Pentru fiecare modul am studiat circa 3-4 luni cu o medie saptamanala de 10-15 ore. Au fost saptamani in care nu am reusit sa studiez (in special imediat dupa nastere) si a trebuit sa lucrez intens ulterior pentru a recupera, ceea ce a facut procesul mai dificil si mai stresant. Pe langa suportul de curs, am utilizat foarte multe resurse on-line: articole de specialitate, studii, podcast-uri, etc.

Sunt foarte utile weekend-urile intensive si workshop-urile, in special daca reusesti in prealabil sa treci prin programa, sa iti schitezi un plan si sa iti pregatesti o lista de intrebari pentru tutori. Este o oportunitate enorma sa-i intalnesti face to face si trebuie exploatata. Planificarea ajuta mult in optimizarea procesului de invatare.

Accesul la un tutore din Marea Britanie este o facilitate foarte utila. Tutorii sunt profesionisti in marketing cu o foarte buna pregatire academica, dar si cu o experienta practica importanta in companii de calibru. Rundele de feedback evidentiaza zonele in care mai e de lucru sau propunerile nu se leaga si ofera o imagine de ansamblu daca esti pe drumul cel bun. Pe langa rundele de feedback oficiale, ei sunt disponibili pentru diverse intrebari care pot aparea. In plus, pentru multe intrebari am gasit raspuns pe forumul de pe platforma Oxcom Learning, precum si in cadrul webinariilor, unde exista din nou posibilitatea de a adresa intrebari.

Pe langa facilitatile puse la dispozitie de program, pe mine m-a ajutat foarte mult si colaborarea cu colegii de curs. Am reusit sa cream un grup de lucru impreuna cu cateva colege cu care am avut o comunicare continua, am schimbat intre noi materiale utile, ne-am consultat pe diverse subiecte, ne-am stimulat reciproc in momente mai dificile. Cu ocazia aceasta am legat si o relatie de prietenie de care ne bucuram in continuare. Asadar, urmarea acestor cursuri mi-a adus nu doar o calificare profesionala cu recunoastere internationala, dar si noi prieteni.

Doriti sa aflati daca va calificati pentru o certificare internationala in marketing? Cereti detalii si nu ratati urmatoarele inscrieri.

 

Pentru profesionistii romani care lucreaza in strainatate, conditiile de lucru si competitivitatea sunt primele pe lista diferentelor majore care influenteaza activitatea si motivatia. Pentru Mihai Ciuta, Senior Research Manager la Nielsen UK, adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor se vad mult mai bine la Londra. 

Care sunt diferentele majore dintre piata, job description-ul si mediul de lucru pe care le-ai observat?

Din experienta personala, la fiecare loc de munca se asteapta sa iti folosesti toate abilitatile pentru a performa pe o anumita pozitie, in functie de proiectele in care esti implicat. De asemenea, schimbarile organizatorice sau de strategie prin care trec firmele ca urmare a replierii lor la contextul economic si concurential presupun si o flexibilitate din partea angajatilor. Depinde de fiecare cat este de dispus sa raspunda la nevoile companiei in care lucreaza si sa caute solutii pentru a le rezolva sau sa se ancoreze mereu de cadrul general al fisei postului pentru a ramane in continuare in zona de confort.

Din punctul de vedere a conditiilor de munca in Marea Britanie am intalnit o preocupare mai mare a angajatorului pentru confortul la locul de munca (e.g. ergonomie, spatiu personal, facilitarea comunicarii intre angajati), flexibilitate in privinta locului de munca (e.g. se incurajeaza munca de acasa sau de la distanta, in functie de specificul pozitiei respective).
 
Cum au evoluat instrumentele de lucru si tehnologiile cu care lucrezi, dar si tipul de produse sau solutii ale companiei?
Lucrand in domeniul cercetarii de piata un lucru important mi se pare adoptarea noilor tehnologii si folosirea lor extinsa pentru a intelege mai repede si mai bine comportamentul consumatorilor. Cred ca si in Romania pot fi adoptate usor astfel de tehnici (sunt agentii si clienti care deja au facut-o), insa, trebuie gasit mereu un echilibru intre instrumentele de cercetare moderne si cele traditionale in functie de populatia tinta si obiectivele de business la care trebuie sa raspunda cercetarea. De asemenea, un aspect important este bugetul pe care companiile beneficiare sunt dispuse sa il investeasca pentru a avea acces la aceste servicii.
 
Cum e sa lucrezi ca profesionist de marketing roman in strainatate? Care sunt provocarile? Dar avantajele?

Cred ca cele mai multe provocari sunt determinate de diferentele culturale si aceasta a presupus o flexibilitate si adaptare ridicata din partea mea. E un proces de invatare care imi place si care mi-a deschis mult mai mult ochii la ceea ce se intampla in jurul meu. Un avantaj al pozitiei in care sunt si care e legat si de specificul locului de munca este expunerea la o varietate de produse si servicii de cercetare de piata. Nevoile clientilor sunt, de asemenea, foarte complexe, si in acelasi timp acestia sunt mai deschisi spre o cooperare mai stransa cu agentiile de cercetare care isi asuma tot mai mult rolul consultativ. Pana acum am lucrat de ambele parti ale "baricadei" si aceasta constituie un atu de care ma folosesc in tot ceea ce fac.

Cu peste 15 ani de experienta in marketing si comunicare, in egala masura in mari agentii de publicitate si branduri globale, dar si in departamentul de marketing al uneia dintre cele mai mari banci din Romania, Mari Miron studiaza in prezent la Institutul de Marketing pentru a obtine Diploma in Professional Marketing si titlul de Chartered Marketer, cea mai avansata distinctie oferita de Chartered Institute of Marketing. Pregatirea continua a devenit o satisfactie in sine si un mod de viata. 

 

De ce ai ales programul avansat Diploma in Marketing Profesional?

Dupa aproape doi ani in care am ezitat intre ideea de a alege Diploma de la Oxford College of Marketing sau un MBA de scurta durata, am decis ca valoarea resurselor si flexibilitatea programului mi se potrivesc mai bine pentru momentul de viata pe care il traiesc acum. Am inceput programul cu modulul de care eram cel mai aproape, Digital Strategy. Din nou, un punct in plus, pentru ca poti alege modulul cu care esti cel mai confortabil in acel moment. La fel de important a fost si sprijinul comunitatii de marketing si numarul mare de absolventi profesionisti din Romania ai acestui program.

Ce poti sa spui despre experienta ta de studiu cuiva interesat sa se perfectioneze in marketing?

A fost greu in primul rand sa-mi stabilesc un mindset ca “se poate” smile, mai ales dupa multi ani de cand am terminat cu studiul scolastic. Mi-a fost frica sa nu pot sa-mi impart viata de familie, copilul de doi ani, job-ul si studiul. Dar cumva, mi-am dat seama repede ca se poate. Asta pentru ca modelul general de lucru flexibil, resursele aproape nelimitate ale platformelor cursului si mai ales suportul tutorilor sunt un mod modern si continuu de studiu care nu inseamna sa renunti la viata ta. Si nu am renuntat nici la sala smile. E un mod dinamic de studiu care chiar poate deveni ulterior un mod de viata - intri in aceasta comunitate, ai o recunoastere si ramai mereu pe platformele de specialitate.

E un mod dinamic de studiu care chiar poate deveni ulterior un mod de viata - intri in aceasta comunitate, ai o recunoastere si ramai mereu pe platformele de specialitate.

Ce a adus in plus programul de training experientei tale de comunicare de pana acum?

Ca membru CIM, devii parte dintr-o echipa de specialisti recunoscuti si chiar ai acces permanent la ultimele studii si resurse din domeniu. Asa ca, pe langa o recunoastere internationala pe care mi-o doream am castigat deschidere si alinierea la tendintele internationale in domeniul marketing-ului.

Cum te-a ajutat modulul de strategie digitala in munca ta din organizatia in care lucrezi?

Modulul m-a ajutat mai ales sa reiau toate principiile si matricile teoretice care stau la baza marketing-ului si comunicarii digitale. Pentru pregatirea lucrarii am avut ocazia sa parcurg cele mai importante lucrari din bibliografia de specialitate si sa-mi fundamentez principiile teoretice, iar asta pentru mine a insemnat un mod mai elocvent de lucru si mai elaborat. Am inteles care este abordarea internationala legata de cele mai hot subiecte ale momentului: ma gandesc aici mai ales la digital transformation sau conversion rate optimization. Cumva acest modul m-a facut sa inteleg mai bine dinamica mediului digital, deschiderea si posibilitatile nelimitate.

Ce ne poti spune despre experienta cu tutorii si trainerii din Marea Britanie? Dar despre colegii si suportul din Romania, de la Institutul de Marketing?

Am avut o chimie foarte buna cu tutuorele meu si m-am bucurat ca desi eram la foarte mare distanta (Mrs Alison Cheeseman locuieste in Australia) era toata comunicarea aproape in real time. Un suport real, nu doar la nivel de feed-back, dar si la nivel de input permanent. Mai mult de jumatate din succesul studiului meu i-l datorez Oanei (Sav) si echipei ei din Romania. O echipa de oameni calzi, profesionisti si cu telefoanele mereu deschise smile. Serile de lucru, workshop-urile ad-hoc si programele Gateway au fost pentru mine un real sprijin.

Ai participat la un curs intensiv chiar la Londra. Cum a fost aceasta experienta? Exista diferente intre practica de marketing de la noi si abordarea de acolo?

Pentru ca nu am reusit sa ajung la week-end-ul intensiv organizat in Romania m-am bucurat sa am acces la cursurile organizate chiar la Londra, la Royal College of Sheffield. Am gasit aici tutori moderni, tineri, care erau consultanti in domeniu la cele mai mari firme de marketing si care intelegeau nevoile unor cursanti care au job-uri si care isi doresc sa se perfectioneze constant. Desi nu au fost printre tutorii alocati, am pastrat legatura cu ei si m-au sustinut. Flexibilitatea si bagajul mare de informatii oferite intr-un mediu academic elevat au fost cel mai mare castig.

Flexibilitatea si bagajul mare de informatii oferite intr-un mediu academic elevat au fost cel mai mare castig.

Poti sa ne vorbesti despre un proiect coordonat recent?

Campaniile la care lucram in echipa din care fac parte sunt multe si diverse, iar dinamica lor e la fel de mare…mai ales cand vorbim de cele exclusiv din mediul online. O mentionez aici pe una dintre cele care a fost cea mai simpatizata: Platforma de sustinere a produsului de plata automata a facturilor, Direct Debit, intitulata “Fara coada. Pentru ca tu sa te bucuri doar de coditele dragute din viata ta”. O campanie sustinuta in mai multe etape si care a fost implementata in special pe canalele de social media. Filmul principal al campaniei poate fi vizionat aici.

Ce companie din Romania admiri cel mai mult pentru strategia de marketing digital si de ce?

E greu de spus smile. Admir campanii, mai mult decat companii. Doua campanii mi-au placut mult anul acesta, Coca-Cola Artists are calling si URSUS Epic Delivery o combinatie de succes intre content si influencer marketing, si un mix inteligent al canalelor prin intermediul bloggerilor, vloggerilor sau instagrammer-ilor, dar si a influenceri-lor romani. Creativitatea si originalitatea sunt foarte importante si ele.

As mentiona si un al treilea proiect din perspectiva accentului pus pe inovatie Grolsch Awake your creativity Experiment – prima interactiune cu un sistem neurotransmitator.

How to grow from the communication within the complex marketing field? How to learn from every experience to grow as a reliable professional. We talked with our student Adina Florescu, after she has succesfully passed two modules of the Professional Certificate in Marketing. Over the last years, Adina has been in charge with the communication and marketing projects of amb Wine Company and Liliac brand.

What are your favourite campaigns coordinated within the group and why?

My favourite part of the group project was the beginning, when we included the Liliac lodge in the touristic circuit. Even though it was difficult for a young brand to push through and make it on the wine market, I think that together with the small, but enthusiastic and dedicated team from the cellar we succeeded in making a good impression on the visitors and the travel agencies. I dedicated myself to organising wine tastings and promoting them, cooperating with travel agencies and building together a mutual commitment, in order to enhance each customer’s experience with the brand, beyond their expectations.

What about the results? How do you measure the marketing results in your company?

The Liliac winery offers a unique experience and also encourages the customers to talk about their experiences, to share their special moments with friends or to recommend the products.

Every year we measure the satisfaction of our clients, based on the purchase experience, positive or negative feelings after their visit, recommendations, we try to improve the quality of our services and to welcome them every time with a good quality product, respecting our brand engagement. The know-how of our brand is very important for the future of the company.

How did your experience within a big publishing group such as Ringier helped you in your marketing and communication career?

Working in the sales department at Ringier and being in contact with many media agencies everyday, negotiating the terms and conditions with them for the largest clients on the market, I understood the need of an advertising campaign and the effects of a good and sustained marketing campaign. I have watched and learned from the best on how to communicate about a newly launched product or how to sustain your product on the market. I took part in a lot of events and I saw how people react to and interact with the products, understanding that the client’s opinion is very important and client satisfaction is key.

Why have you decided to attend an international certified marketing training course?

I chose to attend an international certified marketing training course because I decided to learn more about what is behind an ad, behind the image, and I started first with the communication part. As I was learning and interacting with a product I saw that all these things are connected and you need to have a strategy and a plan to sustain a brand. Working in advertising was a pleasure and so was the marketing training.

I didn’t have many options in Romania to learn about how a marketing campaign works or how to create a marketing strategy, so I decided to challenge myself and to study within an institution with years of experience and to learn from people who played throughout their careers with different approaches to sustaining a brand. It is a very complex and fast-paced domain and all strategies should be adapted to the costumers needs.

How was this experience different from other trainings or study programs in your career?

Even if I was a long-distance student, aall blueprints, courses and webinars were very well structured and I had access to a lot of information and examples that helped me understand the concepts and new terms better. Usually, I like to practice what I am learning and, in this case, I had to identify my company’s needs and to discover what is good and what is wrong in its marketing department.

If you are a beginner, my advice is to take your time to understand the theory. Also, you need someone to guide you for the final exams, to be sure you are on the right track.

 

Roxana este un profesionist care a facut la timp pasul de la comunicare la digital si de la relatii publice catre domeniul mai vast al marketingului. Roxana dezminte prejudecata cum ca doamnele nu au ce cauta in lumea complexa a tehnologiei si a lucrat peste sase ani in industria software, cu proiecte care au trecut granitele tarii pentru companii precum Computaris sau Roweb Development. 

Cum te-ai decis sa te inscrii la cursul acreditat de strategie digitala de la institutul de marketing si cum te-a ajutat?

M-am regasit intr-un moment in care mi-am dorit sa imi dezvolt ambitiile profesionale intr-un cadru structurat, practic si util. A fost foarte important ca toate cunostintele pe care urma sa le asimilez sa aiba factorul de aplicabilitate, pe care din pacate, nu il regasisem la alte cursuri. Ceea ce nu a fost cazul la Institutul de Marketing. A fost clar de la inceput ca aplicabilitatea cunostintelor este unul din punctele forte si nu singurul. Un alt aspect care m-a convins a fost faptul ca urma sa invat de la cei mai buni profesionisti din domeniu. Cursul m-a ajutat inca de la inceput prin constientizarea importantei de a investi in mod continuu in dezvoltarea mea profesionala si in cariera. M-a ajutat sa inteleg importanta de a gandi tactic strategiile, de aplica instrumentele cele mai potrivite in functie de obiectivele stabilite si de a masura activitatile de marketing. Pot spune ca am inteles pe deplin cat de important e sa fii la curent cu ultimele trend-uri, de a investi timp pentru a le analiza si a le adopta in functie desigur si de potrivirea cu obiectivele,strategia si modelul de business.

Cat timp ti-a luat pregatirea proiectului de absolvire?

Intre trei si patru luni. Simt sa subliniez aici cat de important este pentru viitorii absolventi sa acorde timpul necesar pentru a intelege platforma si structura ei. Acest lucru le va facilita gasirea informatiilor care sunt atat de utile. De altfel, dupa curs am mai rasfoit atat manualul cat si alte surse pentru ca volumul de informatii este atat de mare, incat ar fi fost pacat sa le am la dispozitie si sa nu ma bucur de ele. In cele din urma, marketing-ul este pasiune. 

Te-a ajutat ce ai invatat in munca de zi cu zi?

Cu siguranta. De la realizarea corecta a unui audit, implementarea acestuia, pana la realizarea unei strategii in acord cu tendintele de pe piata, tot ceea ce am invatat, am aplicat in munca mea de zi cu zi.  

Cum a fost interactiunea cu trainerii si cu tutorii?

Interactiunea atat cu trainerii cat si cu tutorii, a fost un alt punct tare. Am avut parte de support in orice etapa a lucrarii si am fost ghidata in mod corespunzator pt obtinerea celor mai bune rezultate. Tin sa multumesc pe aceasta cale, trainerilor si tutorelui din Marea Britanie. A fost o reala placere sa lucrez alaturi de ei. 

Dar cu colegii?

Cu colegii s-a format o comunitate de sustinere si de intrajutorare, fiecare ajutam cu ce informatie era nevoie, pentru ca nimeni sa nu fie blocat. Ne-am oferit feedback constant si am discutat despre bune practici din industrie.

E nevoie sa fii la curent, sa te informezi continuu de la profesionistii din domeniu, sa fii deschis spre a invata lucruri noi si abordari noi. 

Care sunt provocarile in marketing digital in industria in care lucrezi?

Adaptarea permanenta si reinventarea la noile noile cerinte, trend-uri de pe piata, la nevoile clientilor care au si ele o dinamica proprie. Componenta culturala este o alta provocare si ma refer mai precis la nevoia de a iesi din tiparele comune; iar asta cred ca poate veni in urma unui antrenament. Antrenament in care e nevoie sa fii la curent, sa te informezi continuu de la profesionistii din domeniu, sa fii deschis spre a invata lucruri noi si abordari noi. Cel mai bun lucru pe care il putem face este sa ne mentinem mintea tanara, nu?

Cum castigi si mai ales cum pastrezi increderea clientilor in acest domeniu, mai ales ca furnizor din Romania pe pietele internationale?

Cred ca aceasta se poate sumariza prin valoarea adaugata pe baza relationala, sub toate aspectele ei. Crearea credibilitatii in mod autentic si o bunavointa arata clientilor cred ca reprezinta baza pentru crearea registrului de incredere, vital pentru o buna relationare cu orice client. Este desigur si rezultatul unui proces de lunga durata, favorizat de orientarea catre clienti si nevoile acestora, atat prin calitatea serviciilor prestate cat si prin aplicarea la orice pas a princiipilor profesionale. 

Cum colaboreaza marketingul cu celelalte departamente si in ce zone?

In compania in care lucrez, marketing-ul colaboreaza atat cu echipa de vanzare, HR, departamentele admininstrative, dar si cu echipa de design. Aici este si dinamica cea mai interesanta.

Dezvoltare de produse noi, de exemplu? Comunicare?

Momentan nu lucram la un produs propriu, dar este o idee pe care o exploram cu deschidere. Comunicarea este unul din asset-urile companiei, cultura organizationala fiind una pozitiva,deschisa, compania mandrindu-se chiar cu o rata de retentie de 80%.

Află primul în ce constă cursul avansat de marketing digital! Rezervă-ţi loc la seara deschisă din 14 noiembrie 2018 de la ora 18.00 la Mansarda Simbio – Negustori 26 cu un e-mail la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. şi poţi fi unul dintre primii absolvenţi din România care obţin Professional Diploma in Digital Marketing.

Why is customer experience such a buzzword in the business world right now and how does it help companies? How can any organization, regardless its size boost profitability and long term sustainable competitive advantage with a sound customer experience program? We talked with Debbie Pearson, lead tutor and Center Manager at Oxford College of Marketing. Debbie will return soon in Romania for an intensive training  weekend at the Marketing Institute in Romania, helping local professionals to be the first to get the knowledge and practical tools to deal with it but also to be among the first international certified practitioners in the field.  Also,  we touched upon how a customer experience accredited training could empower employees to deliver results? 

Why is customer experience such a buzzword in the business world right now and how does it help companies?

Forrester describes ‘customer experience’ as ‘how customers perceive experiences with your company.’ So, as marketing leaders, we need to remember we do not own perceptions.  They are in the mind of the customers, indeed any stakeholder. It is our responsibility to create and deliver on our brand promises and performance to deliver the best experiences we can. This should not only drive repeat purchase and loyalty behaviours in our customers, but should yield competitive advantage, and, if applicable, drive shareholder value.  So, customer experience is critical to any organisation’s success or failure. 

That’s the theory. It’s a buzzword because it can be difficult to do! There’s some research suggesting that 80% of CEO’s have customer experience as number one on their agenda, but are struggling with implementation. To be successful, there may need to be culture change, which is a massive undertaking in its own right.

Could you give us some examples?

I think Richard Branson is a good example of championing customer experience.  He’s big on hiring employees for attitude and training them in ‘The Virgin Way’. 

Apple  promote experiential marketing in their stores.  Customers can ‘play’ with products. Staff are approachable and knowledgable.

The purchase experience is quick and easy. Simple store design with fresh branding, all helps.

Why are companies still struggle with delivering results in customer experience?

Lots of organisations have a wealth of data, but many do not know how to manage it or what to do with it. Key to success is having joined up processes and systems internally to deliver a seamless experience throughout a customer’s journey. Internal marketing and relevant communications, up, down and across any organisation are critical to success. Really, it’s all about people.  Employ the right people, with the right skills and knowledge, most importantly the right attitude! Support them with a market orientated organisational culture and you’ll be on the road to delivering superior customer experience.

How does a CIM certification help professionals deliver more results back in their organizations?

CIM certification can help professionals to deliver results, as research based concepts, theories and evidence underpin the practical elements of delivering customer experience in the real world.  In other words, it’s about application, based on frameworks, to lead to  competitive advantage.

Is it relevant for other areas, such as not for profit, where you're activating as a consultant as well?

Absolutely! The not-for-profit sector is highly competitive.  Donors have a choice of cause - and there are so many brilliant charitable causes. So, by relating to donors with positive customer experience can help build loyalty to any particular not-for-profit organisation. Appropriate and clear communications at the right time, in the right place is important. Again, using data to understand the donors’ wants and needs is a similar process to the commercial sector.

What lessons could you share from your vast experience within large companies  such as Vodafone or BT in the UK? Which challenges do they face, how do they overcome this and what can we learn as marketeers from this dynamic industry?

Sometimes, the larger the company, the harder it is to manage the data across so many departments, in many places with many people. Clear objectives and strategies, clearly communicated to all internal stakeholders are critical to success. The organisational culture has to be ‘right’ to make this happen.

Clear objectives and strategies, clearly communicated to all internal stakeholders are critical to success.

What about your experience with Romania and our students here? Any "memorable" experiences or "moments of truth"" around your trips?

I’ve encountered brilliant customer experience and not so good in Romania! I arrived at my hotel around 2am in the morning, to find my room was still being occupied by the previous guest. Not great, when I’d been travelling for about 8 hours and had to work the next day. Nevertheless, the hotel put me up in an establishment nextdoor. For the rest of my stay, I was upgraded to a suite, complete with complimentary champagne.  The customer relations manager paid a personal visit to apologise and check everything was ok.  She then emailed me when I came home to ask for feedback on my experience. Great! Needless to say, I am going to stay there again.I think the lesson is, it’s about how the whole team at the hotel managed an unfortunate situation to turn it into positive experience. 

A visit to a well known tourist attraction was not so great! Chaos in purchasing a ticket. Lack of organisation for guided tours. Took much longer than should have done….. I think it shows a lack of leadership and management.  Certainly, no joined-up thinking and a lack of communication across the employees.

I have found the students in Romania very engaged.  It’s fantastic to see a hunger to learn and a passion for improving customer experience in their organisations.

Don't miss the deadline to enroll  within the only internationally certified  Customer Experience marketing training program and attend the Intensive Weekend with Debbie Pearson in Bucharest!

 

 

Doamna profesor,  Cristina Bogdan, o dezbatere de pe agenda celei de a 65-a editii a Festivalului Cannes-Lions: Moartea masculinitatii si impactul asupra creativitatii in comunicare (Death of Masculinity and its Impact on Creative Communications), m-a mobilizat sa va propun sa ne oferiti o rapida (in spiritul timpului), dar atenta "calatorie" prin lumea reprezentarilor asupra masculinului si femininului in comunicare.

Daca sunteti de acord in privinta a doua premise:

  • in pragmatismul sau, marketingul scaneaza nevoi latente sau explicite si propune solutii accesibile de satisfacere a acestora, iar
  • publicitatea reda sugestiv tendinte, transpune mentalitati in mod creativ, anticipeaza sau propune "modele noi" de atitudine, comportament, stil de viata,

putem trece la o abordare aplicata. Daca nu, va invit mai intai sa le ajustati.

CB: Sunt de acord cu tabloul schiţat de dvs, aş adauga doar o nuanţa (intrucatva evidenta): marketingul se foloseşte adesea de strategii care schematizeaza realitatea şi nevoile consumatorilor, construind scurtaturi de gandire care se reflecta, implicit, şi in discursul publicitar.

As mentiona cateva exemple sugestive pentru reprezentarea femininului in publicitate (marketing), prin complementaritate cea a masculinului fiind usor de dedus:

  • O auzi suspinand: "Mi-as fi dorit sa fiu barbat!"- sloganul marcii americane de tigari Nebo intr-o campanie din anul 1912 - perioada cand, pe de o parte, fumatul de catre femei nu era agreat social, iar pe de alta, miscarea femeilor pentru drept de vot a prins contur mai puternic;
  • "intriga" Palmolive (cam in acelasi interval de timp): Cei mai multi barbati intreaba "e frumoasa?", nu "e inteligenta?"
  • mesajul-reper al feminismului: "We can do it" (reinterpretat social si comercial in anii *80);
  • iluzia tineretii vesnice si sugestia unor standarde fizice absurde;
  • mai recent, campanii care proclama ca si parul carunt are farmecul lui sau ca niste kg in plus fata de greutatea ideala nu-s un minus pentru frumusete…

 

Femininul pare a fi (fost) trecut prin toate provocarile, marketingul/publicitatea propunand (impunand), iar apoi spulberand fara menajamente standarde, stereotipuri.

Sa fie motivul pentru care atentia pare a se orienta mai evident acum spre lumea masculinului?

CB: E adevarat ca femininul a fost disecat, cantarit, aşezat sub lupa, criticat, pus la stalpul infamiei sau, dimpotriva, adulat, analizat in fel şi chip, cel puţin in ultimul veac, dar cred ca motivul pentru care ne indreptam acum atenţia preponderent catre lumea masculinului poate fi şi un altul. De-a lungul timpului, in majoritatea covarşitoare a culturilor, barbatul a fost considerat omul prin excelenţa (ca dovada ca, la nivel lingvistic, masculinul şi umanul sunt desemnate frecvent prin acelaşi cuvant, fapt ce a indus ideea ca masculinul este reperul, criteriul de referinţa). Acest caracter generic, care odinioara i-a asigurat intaietatea, tinde sa-l transforme astazi pe barbat intr-o persoana generica, universal generalizabila (pentru a folosi sintagma lui Michael Kimmel). De aici rezulta un soi de invizibilitate a masculinului, care deriva şi din faptul ca rolurile care ii erau in mod tradiţional rezervate (Protector, Provider, Procreator) sunt, in prezent, puse in discuţie şi contestate de noile tipuri feminine, independente din toate punctele de vedere (pe o scala ce merge de la criteriul psihic pana la cel financiar).

Inca din anii ʿ70 ai secolului trecut, incepeau sa apara intrebari referitoare la statutul şi importanţa barbatului in societate şi in familie. El nu mai era un dat incontestabil, ci devenea, treptat, "o problema de rezolvat". Intr-un roman din anii ʿ90 (Lent dehors, Gallimard, 1993), Philippe Dijan surprinde aceasta nelinişte referitoare la statutul contemporan al masculinitaţii: Ani de-a randul, mi-am imaginat ca femeia este misterul absolut. Astazi insa mi se pare ca sunt greu de inţeles eu insumi, in calitate de barbat… Cred ca pot inţelege la ce serveşte o femeie, dar un barbat, la ce serveşte acesta? Şi ce inseamna de fapt a fi barbat?

Asistam la o reaşezare a genurilor, iar masculinul (cu toate tipologiile actuale, unele extrem de sofisticate) are nevoie de timp pentru a-şi defini mai clar statutul, aşteptarile, competenţele, vulnerabilitaţile, rolurile etc

Asistam la o reaşezare a genurilor, iar masculinul (cu toate tipologiile actuale, unele extrem de sofisticate) are nevoie de timp pentru a-şi defini mai clar statutul, aşteptarile, competenţele, vulnerabilitaţile, rolurile etc.

Prin prisma preocuparii Dvs. pentru antropologie sociala si culturala, studii de gen, v-as ruga sa delimitati in cateva randuri ceea ce considerati semnificativ in diferentierea feminism-feminitate, respectiv masculinism (machism) - masculinitate.

CB: Uneori semnificaţiile celor doi termeni din perechile pe care le-aţi menţionat nu sunt corect cunoscute şi, de aici, o intrebuinţare eronata a lor. Termenul feminism se refera la o doctrina (insoţita de diverse forme de activism, specifice anumitor perioade şi spaţii culturale), care susţine ca ierarhia existenta de-a lungul istoriei intre barbaţi şi femei nu işi are radacinile intr-o inegalitate naturala, ci intr-una construita cultural. Discursul despre statut, putere, rol social etc a fost, pana in ultima suta de ani, unul eminamente masculin, din el derivand o anumita viziune asupra relaţiilor de gen. Studiile lui R. W. Connell (Gender and Power: Society, the Person and Sexual Politics, 1987; Masculinities, 1995) se refera la modul in care puterea sociala deţinuta de barbaţi a creat şi a intreţinut inegalitatea de gen, prin intermediul celor trei aspecte fundamentale ale oricarei societaţi: munca, autoritatea şi cathexis-ul. Diviziunea de gen a muncii (ca sa ma refer doar la acest element) a fost prezenta in toate comunitaţile, fapt demonstrat de cercetarile lui George Murdock de la jumatatea secolului trecut (pe un eşantion de peste 200 de populaţii). Acest lucru se rasfrange, de altfel, şi la nivel lingvistic, dupa cum indica o suita de studii construite in jurul numelor de profesii feminine şi masculine.

Daca feminismul (ca şi machismul, de altfel) este o doctrina, o ideologie, feminitatea poate fi definita ca un set de comportamente, atitudini, roluri, asociate preponderent femeilor, şi care au o radacina biologica, dar, mai ales, una socio-culturala. Fiecare dintre noi este rezultatul unei ereditaţi biologice, dar şi al unei ereditaţi sociale (R. Linton). Sunt evidente diferenţele biologice dintre femei şi barbaţi (din punct de vedere hormonal, cromozomial, la nivelul creierului, al constituţiei fizice etc), dar exista şi numeroase deosebiri care provin din exercitarea, in durata lunga, a unor activitaţi diferite: din sfera ingrijirii (pentru femei) şi, respectiv, din cea a asigurarii hranei şi protecţiei (pentru barbaţi).

Feminitatea şi masculinitatea nu mai sunt considerate astazi esenţe imuabile, ci modalitaţi de construcţie a identitaţii in relaţie. Ele pot avea caracter fluid, fluctuant, in funcţie de raporturile pe care indivizii le stabilesc cu semenii lor. De asemenea, ele cunosc felurite ipostaze, nu exista o singura feminitate / masculinitate, ci o multitudine de infaţişari şi nuanţe ale acestora, uneori puternic contrastante (de pilda, masculinitatea hegemonica şi cea homosexuala sau feminitatea accentuata şi cea rezistenta).

Pe de alta parte, odata ce un gen este atribuit, societatea se aşteapta ca indivizii sa acţioneze in conformitate cu el. In practicile curente, aceste aşteptari trebuie implinite şi reproduse pentru a nu perturba ordinea sociala (Pierre Bourdieu).

 

Ce poate fi "periculos" in modul in care comunicarea se joaca cu imaginea femeii (stereotipuri, roluri, tabu-uri)?

CB: Orice formatare a gandirii, orice schematizare a ei, orice exilare a nuanţelor imi par a fi "periculoase", iar comunicarea actuala este adesea reductiva. Nu mai avem (sau nu ne mai oferim) ragazul unor dialoguri ample, bine construite şi argumentate, in jurul temelor care ne preocupa. Nu mai analizam in profunzime realitaţile, am pierdut capacitatea de a privi simultan, microscopic şi telescopic, o anumita secvenţa. S-a trecut, aşa cum explica pertinent Aurel Codoban (Imperiul comunicarii. Corp, imagine, relaţionare, Idea Design & Print, 2011), de la transmiterea de informaţii la construirea de relaţii. Cunoaşterea a fost inlocuita de comunicare şi accentul s-a mutat de pe ce anume enunţi pe cum o faci. Acest lucru e valabil pentru orice discurs, nu numai pentru cele care construiesc imaginea mai mult sau mai puţin stereotipa a femeii.

Riscul major imi pare a fi acela de a impune anumite tipare feminine (dar acest lucru este valabil şi pentru cele masculine, mutatis mutandis), care le exclud pe cele care nu se integreaza perfect in ele. De la modele ce se refera la aspectul fizic pana la imagini ce traseaza criteriile pentru integrarea in cate o categorie socio-profesionala, mai mult sau mai puţin dezirabila – femeia de afaceri, corporatista, intelectuala, carierista ş.a.

Astazi putem privi cu detasare mesaje cum ar fi: "Ce si-ar putea dori mai mult decat un aspirator (Hoover) de Craciun?", dar atingand o tema sensibila, credeti ca femeia a avut mai mult de castigat sau de pierdut asumandu-si roluri in afara celor specifice? Personal, nu cred ca in viata unei femei poate fi ceva mai puternic decat iubirea (in extenso, familie, maternitate) si nici in optiunea exclusiva pentru cariera, decat in lipsa unei iubiri semnificative, chit ca se subliniaza destul de insistent ca femeia zilelor noastre investeste prioritar in cariera. Desigur ca m-as bucura sa aflu si opinia dumneavoastra, dar daca preferati aceasta latura a discutiei: se poate pierde femeia de esenta ei, sedusa fiind de tentatii ale libertatii?

CB: Am sa-mi permit sa dau o nuanţa personala raspunsului, pentru ca aţi avut amabilitatea sa ma intrebaţi şi in aceasta cheie. Cred ca orice exagerare, intr-o direcţie sau alta, ciunteşte ceva din rotundul fiinţei noastre. Dupa cum o femeie care alege numai bucuriile familiei şi ale maternitaţii (renunţand la o profesie sau la un hobby) s-ar putea sa simta ca nu a cantat pe toate corzile fiinţei, tot astfel, una care se dedica exclusiv carierei s-ar putea sa se gandeasca, la un moment dat, ca au ramas in ea valenţe neexploatate şi sa le regrete. Masura, armonia, imbinarea vieţii profesionale cu cea personala cred ca ofera imaginea unui om (indiferent daca este barbat sau femeie) implinit. Nu spun ca este uşor, dar, cu siguranţa, nu este imposibil.

            Cat despre pierderea de esenţa, ea poate fi valabila pentru ambele genuri, atunci cand construim exagerat de mult doar pentru o parte a fiinţei, uitand de celelalte. Imi place sa-mi imaginez ca fiecare dintre noi este asemenea unui turn, al carui echilibru este dat de construcţia egala a tuturor laturilor. Şi inca ceva, consider ca cea mai mare libertate o avem doar in interiorul unei relaţii, altfel ea este o libertate golita de orice conţinut (daca oricum sunt singur/a).

De la barbatul care savura viata in deplina libertate (din campaniile unei cunoscute marci de tigari), la cel care participa degajat si bucuros in viata bebelusilor, in jocul copiilor (ex: campania "Real Strength"), e o trecere remarcabila. Ce nuanta vi se pare mai accentuata: barbatii se vor mai "domestici" sau femeile mai greu "de stapanit"? Putem rata esenta cand se insista asupra aparentelor?

CB: Revin asupra ideii ca nu exista un singur fel de masculinitate / feminitate, ci mai multe. In plus, ele evolueaza in timp, sub presiunea unor factori sociali, culturali etc. Apar, de pilda, variante de masculinitate, definite in studii de specialitate, la interval de caţiva ani (metrosexual, retrosexual, ubersexual, tehnosexual, hipster ş.a.)

Pe de alta parte, raspunsul la intrebarea dumneavoastra va fi nuanţat in funcţie de cultura pe care o vom analiza, caci exista, conform definiţiei propuse de Geert Hofstede, culturi masculine (care privilegiaza ierarhia, competiţia, atenţia acordata performanţelor economice) şi culturi feminine (ce pun accent pe cooperare, empatie, conservarea mediului, calitatea vieţii). Aş putea presupune ca primul tip de barbat, evocat in campaniile marcii de ţigari, este exponentul unei culturi masculine, in timp ce tatal implicat in viaţa copiilor sai ilustreaza, mai degraba, un comportament specific culturilor feminine (cum sunt, spre exemplu, cele din nordul Europei).

Mersul lucrurilor ma determina sa va solicit opinia si asupra instalarii confortabile in discursul publicitar din America mai ales, a minoritatilor sexuale, anul 2015 fiind considerat de referinta in acest sens. Este tara la care putem privi ca intr-o "oglinda a viitorului"… Mari corporatii isi fac chiar titlu de glorie din promovarea asa-numitelor "gay issues" si sustin financiar demersuri de obtinere a unor drepturi de catre comunitatile lgbt care, din aproape in aproape, vizeaza maximum-ul nefirescului: adoptia de copii. Fara a detalia campanii, voi mentiona cateva companii si marci: Coca-Cola, Pepsi, Adidas, Nike, GAP, Ben&Jerry*s, Starbucks, Mondelez (ex: marca Oreo), Wrigley (ex.: marca Skittles)", Avon, Kraft, GlaxoSmithKline, Pfizer, KPMG, Microsoft, Unilever (ex.: marca Axe), Lexus, Ford, Toyota, Whirlpool, Tiffany&Co., Disney… Sunt doar cateva nume mai familiare noua. Sedusi si chiar fideli la ceea ce (ne) vand suntem practic "sponsori" ai unor initiative ce contravin si chiar batjocoresc, pot spune, valorile crestine care, declaram, ne definesc. Suntem verigi ale unui lant vicios. Asaltul asupra firescului se manifesta din mai multe directii, si fatis, si insidios. Pare ca nu vedem ca sub un aspect frumos suntem imbiati cu un mar otravit. Ce considerati mai alarmant: ca nu vedem (intr-atat ni s-au alterat bunele simtiri) sau ca, desi mai resimtim cate un semnal interior, ne lasam purtati de val ca "asta-i mersul lumii"? Il percepeti a fi doar un (alt) val sau va lasa urme in noi si, inevitabil, dupa noi?

CB: Campaniile publicitare se construiesc, de regula, dupa efectuarea unor studii de piaţa, identificarea şi definirea caracteristicilor unor publicuri-ţinta, aşadar ele reflecta, sintetic, chipul actual al unor comunitaţi (inclusiv cele lgbt) şi aşteptarile acestora. Pentru publicitari, o campanie de succes este, in primul rand, cea care ajunge la destinatarul mesajului şi determina apariţia unei conduite (strategia dorinţei, care activeaza parghiile actului de a cumpara).

Nu cred ca acesta este doar un (alt) val, pentru ca lucrurile au capatat, in anumite zone ale lumii, o amploare de neimaginat acum cateva decenii. Iar urmele sunt adanci şi vizibile la tot pasul. Discursul acestor foste marginalitaţi este din ce in ce mai puternic şi mai revendicativ, iar campanile publicitare nu fac decat sa-l susţina, sa-l ilustreze, ba chiar sa-l alimenteze. Din pacate, e din ce in ce mai greu sa te pronunţi in acest gen de chestiuni, fara a fi acuzat de incorectitudine politica, discriminare etc. 

Daca este ceva anume ce doriti sa mentionati in tangenta cu tema complexa Masculin, feminin: redefiniri, regasiri… 

CB: Tema e veche, de la inceputul lumii, din momentul in care Dumnezeu a facut barbat şi femeie. M-am gandit adesea, citind textul Genezei, ca dupa un lung şir de "e bine" sau "a fost bine foarte", apare o prima constatare negativa – "Nu e bine sa fie omul singur…". Aceasta lipsa este depaşita, surmontata, prin crearea femeii şi intregirea umanitaţii. Aş recomanda un text scurt şi jucauş, scris de Mark Twain, care surprinde cu fineţe "razboiul" dintre genuri, dar şi nevoia acuta de celalalt, sentimentul diferenţei, dar şi al complementaritaţii. Se intituleaza Jurnalul lui Adam şi-al Evei. E un fel de oglinda in care se adancesc, la nesfarşit, generaţiile.

Doamna Cristina Bogdan este conferentiar universitar doctor (Departamentul de Ştiinţe ale Comunicarii), prodecan al Facultatii de Litere, Universitatea din Bucuresti.

Pagina 1 din 7

Interviuri

De unde vine succesul in marketingul omnichannel?(II)

De unde vine succesul in marketingul omnichannel?(II)

04 Iulie 2019

Omni-channel - avantaje si dezavantaje. Cum ajungi la profit fara sa iti tradezi ADN-ul? Suntem in...

Oricine vrea sa “ramana in piata”, trebuie sa fie foarte bine pregatit, indiferent de varsta

Oricine vrea sa “ramana in piata”, trebuie sa fie foarte bine pregatit, indiferent de varsta

18 Iunie 2019

De ce poate fi deosebit de provocator si aducator de satisfactii sa faci marketing in...

​„Jocul seductiei dintre branduri si consumatori este din ce in ce mai mult un joc al nuantelor si al fineturilor” - Iulia Cornigeanu

​„Jocul seductiei dintre branduri si consumatori este din ce in ce mai mult un joc al nuantelor si al fineturilor”...

19 Decembrie 2018

Profesionistii romani care lucreaza in strainatate se confrunta, deseori, cu provocari care „tin in mare...

„Trebuie gasit mereu un echilibru intre instrumentele de cercetare moderne si cele traditionale in functie de populatia tinta si obiectivele de business la care trebuie sa raspunda cercetarea.” - Mihai Ciuta

„Trebuie gasit mereu un echilibru intre instrumentele de cercetare moderne si cele traditionale in functie de populatia tinta si obiectivele...

11 Decembrie 2018

Pentru profesionistii romani care lucreaza in strainatate, conditiile de lucru si competitivitatea sunt primele pe...

Revista Marketing Focus a fost lansata de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing:comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Aboneaza-te la revista Marketing Focus pentru a fi la zi cu resurse si informatii din domeniu.