Articole filtrate dupa data: August 2020

Cu ocazia lansării noii direcții de brand – do your thing – la nivel local, ING Bank România a realizat un nou studiu* pentru a vedea în ce fel s-au adaptat românii noilor realități aduse de pandemie și cum și-au reevaluat prioritățile. Am stat de vorbă cu Silvia Mihăilescu - Director Marketing, Comunicare și CSR ING Bank România, despre intenția și rezultatele studiului, precum și despre elementele campaniei de marketing.

Ce v-a motivat să faceți un studiu despre adaptarea românilor în timp de pandemie și implicit despre hobby-urile lor, cărora le-ați dedicat ulterior și o platformă?

Neexistând prea multe studii care să analizeze cum pandemia a afectat hobby-urile oamenilor și, mai ales, ceea ce le plăcea să facă înainte de ea, am considerat oportun să facem chiar noi această cercetare. Și recunosc că a fost și o curiozitate a echipei noastre de marketing și comunicare în contextul în care, începând din martie, ne-am întrebat frecvent ce va însemna "do your thing" în contextul pandemiei, cum ne va afecta izolarea comportamentul, starea de spirit şi relațiile cu cei din jur. Iar "do your thing" este o campanie despre și cu oameni, așa că a fost firesc să ne străduim să aflăm cât mai multe despre impactul pandemiei asupra fiecăruia dintre noi.

Cum apreciați rezultatele studiului și ce elemente v-au atras atenția?

Lucrând multă vreme în Japonia, unde oamenii aleg în mare parte hobby-uri individuale, m-a surprins plăcut faptul că în România există în continuare dorința de a fi parte integrantă a unei comunităţi, de a ne vedea și de a împărtăși lucruri. Chiar dacă, pentru moment, este necesar să fim aproape de la distanță, sunt optimistă că nevoia de apartenenţă va sta la baza schimbărilor în bine pe care le vom vedea în perioada ce va urma, atunci când vom putea reveni într-o oarecare măsură la interacțiunile pe care le aveam înainte de pandemie. Studiul mi-a dat o doză de optimism și, totodată, ne-a validat direcția "do your thing". Iar ceea ce este fascinant şi ne-au învăţat atât pandemia, cât şi studiul, este că, atunci când apar noi limite şi nu ne mai putem bucura de ceea ce făceam înainte, găsim alternative. Românii sunt foarte inventivi şi în ceea ce priveşte găsirea acestora, având în vedere că unul din trei și-a găsit un nou hobby în această perioadă. În plus, studiul ING arată că pentru jumătate dintre respondenți, activităţile din timpul liber sunt un prilej de a socializa și a se simți incluși în comunitate. 19% dintre participanţii la cercetare au afirmat că hobby-urile pe care le aleg au scopuri de dezvoltare personală, iar 17% spun că îi ajută să schimbe în bine lumea din jurul lor și să se simtă utili. Toate astea compun o imagine de ansamblu pe care am vrut să o surprindem şi în campanie.

Ce presupune direcția „do your thing” în strategia de brand și de Customer Experience a ING? Care sunt beneficiile directe pentru persoane fizice și juridice?

"do your thing" face parte din strategia Think Forward a companiei şi accentuează misiunea ING de a susține oamenii să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri, încurajându-i să facă mai multe din lucrurile pe care le iubesc. Întreg conceptul, condensat în trei cuvinte simple, vorbește despre faptul că ei sunt liberi să se concentreze asupra a ceea ce contează cel mai mult, știind că, atât în viața personală, cât și în cea profesională, pot face lumea mai bună prin a fi ei înșiși.

Ca bancă,  responsabilitatea și privilegiul nostru sunt să ajutăm clienții să facă mai mult loc pentru aceste lucruri, prin eliminarea grijilor privind banii și banking-ul. Astfel, le oferim mai mult timp pe care să îl petreacă alături de familiile lor și bucurându-se de viață.

În ceea ce priveşte Customer Experience, "do your thing" se traduce prin libertate, promisiunea ING de a le oferi clienților o experiență de banking personală, simplă și smart. Personală - adică un proces dezvoltat în funcţie de ei. Simplă - le oferă opțiunea unor operațiuni de banking cotidiene, în care clienţii nu simt complexitatea din spatele operării unei bănci. Iar smart înseamnă ideile și noile tehnologii care aduc soluții relevante la îndemâna acestora. Și, datorită acestei interacțiuni fluide, clienții au posibilitatea de a face ceea ce contează mai mult pentru ei, indiferent dacă este vorba despre mai mult timp petrecut în grădină sau participarea la un triatlon.

Care au fost schimbările practice ale acestei direcții în activitățile de marketing și comunicare? Dar în ce privește abordarea și mixul de marketing?

Cred că această direcție a venit oarecum mănușă pe ceea ce făceam deja în ING ca marketing și în modul în care comunicăm. Și, fiind mai mult decât o campanie, "do your thing" reprezintă misiunea noastră ca brand, deci a fost foarte ușor să vorbim despre ceva cât se poate de real. De aici și foarte multe reacții deja de la oameni care spun că li se potrivește perfect, că este ceea ce ei simt. Ca brand, am încercat întotdeauna să fim cât mai aproape de clienți, să comunicăm cât mai fresh și natural. Așa că vorbim mai mult despre câteva adaptări în comunicare, nu de schimbări radicale.

Aș menționa că ne-a ajutat și faptul că de la început am lucrat la "do your thing" cu noua noastră agenție, Jazz, lucru care ne-a permis să privim totul cu mai multă curiozitate și să găsim cele mai relevante ingrediente pentru mixul de marketing - de la cele trei execuții pentru TV, la colaborări cu influenceri ca Adela Popescu, idei îndrăznețe în Social Media, un proiect cu Mircea Bravo, reclame în Spotify, concursul pe ing.ro/doyourthing, noi episoade dedicate de podcast, activări în radio și TV și multe, multe proiecte speciale. "do your thing" este o platformă foarte ofertantă, nu pot să spun decât că vor mai urma multe surprize.

Cum ați descrie campania, care sunt particularitățile acesteia și elementele de noutate față de celelalte campanii derulate de ING?

Principala particularitate a venit din faptul că, din dorința de a a marca momentul apariției "do your thing" în viețile noastre, i-am dedicat mai multă atenție și vizbilitate, adăugând și multiple activări de brand în jurul platformei. Astfel, putem vorbi de mai multe campanii interconectate, care spun împreună povestea "do your thing". Comparativ cu strategia din anii trecuți, care punea accentul pe câteva campanii mai mari și mai vizibile, acum vom simți "do your thing" că pe o bătaie a inimii, care pulsează în continuu de la o comunicare la alta.  

Încurajați oamenii să își găsească pasiunile, să le urmeze, să le experimenteze, să fie curajoși. Ați avut rezerve față de acest discurs înainte de demararea studiului, pe timp de pandemie? Cum se oglindește această campanie intern, în Employer Satisfaction & Experience?

Nu am avut deloc rezerve. "do your thing”  vine dintr-un loc mult mai profund și joacă un rol mult mai strategic. Însă, evident, am primit această întrebare frecvent în ultimele luni, atât de la angajați, cât și din extern. Răspunsul este că nu putea să existe un moment în care "do your thing" să fie mai relevant decât acum. În această perioadă plină de incertitudini şi vulnerabilităţi, mai mult ca oricând, oamenii au nevoie de speranță, de încurajare că este ok să zâmbească și să se bucure de viață. "do your thing" nu încurajează nici la ignorarea distanțării sociale, nici la gesturi extreme sau iresponsabilitate, fiind exact despre ceea ce ne definește pe fiecare dintre noi și despre cum acel ceva poate fi păstrat, chiar şi atunci când ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent.

Desigur, pe plan intern, am comunicat despre "do your thing" cu câteva luni înainte de lansarea externă, având multe oportunități pentru a lua feedback-ul colegilor și a vedea cum reacționează. Colegele de la comunicare internă au avut nenumărate activități care mai de care mai interesante - de la workshop-uri în care eram încurajați să împărtășim our thing (aici am avut și eu o mică prezentare despre ce înseamnă să faci un ceai matcha bun) la o serie de videouri în care diferitele echipe de business explică ce fac ele zi de zi contribuind la strategia băncii și până la crearea unui playlist cu melodiile pe care le ascultăm în pandemie sub umbrela #doyourthingathome. Aș spune că toate au dat roade bune pentru că "do your thing" vine din cultura noastră, în care oamenii sunt empowered și ne bucurăm de înțelegere atunci când vorbim de nevoia de flexibilitate, work& life balance. Coincidență sau nu, momentan rezultatele când vine vorba de employee satisfaction sunt în creștere (chiar am luat pulsul mult mai des de când lucrăm 90% de acasă), așa că așteptăm să vedem ce va fi și la următoarea măsurătoare.

*
Cercetarea „Hobby-uri şi activităţi recreaţionale ale românilor” a fost realizată de Unlock Market Research pe un eşantion naţional, reprezentativ, format din 600 de persoane cu vârste între 18 şi 55 de ani, care utilizează cel puţin un serviciu financiar. 52% din respondenţi au fost femei şi  48% bărbaţi, iar 69% dintre intervievaţi au studii superioare. Metodologia folosită a fost CAWI (Computer Assisted Web Interviews). Rezultatele studiului arată faptul că românii pot fi caracterizați drept persoane extrovertite, care pun mare preț pe socializarea cu familia și prietenii. Aceștia au nevoie activități care să le ofere deschidere, conexiune și libertate de exprimare. Pentru jumătate dintre respondenți, hobby-urile sunt un prilej de a socializa și a se simți incluși în comunitate. 19% dintre respondenți declară că hobby-urile pe care le aleg au scopuri de dezvoltare personală, iar 17% spun că activitățile pe care le practică îi ajută să schimbe în bine lumea din jurul lor și să se simtă utili. Mai mult, 15% susțin că practică hobby-uri pentru a se simți mai veseli și pentru menținerea echilibrului emoțional. Deși activitățile de socializare față în față le-au lipsit cel mai mult, 46% dintre români au ales să stea în siguranța și confortul propriului cămin pentru a urmări mai multe filme și seriale. Pe locul doi și trei în preferințe s-au aflat petrecerea timpului pe rețelele de socializare (37%) și mai mult timp petrecut cu partenerul de viață și cu familia (36%). 34% s-au odihnit mai mult, tot atâția au ascultat muzică și 32% au citit cărți. Următoarele pe lista de preferințe în timpul pandemiei au fost activitățile domestice precum gătitul, renovarea casei sau grădinăritul. Doar trei din 10 români consideră că au mai mult timp decât înainte. Dacă ziua ar avea cu două ore în plus, patru din 10 români ar dori să doarmă mai mult, și trei din 10 ar opta pentru activități recreaționale ca mersul în natură sau cititul.

Ca sursă de inspirație pentru hobby-uri sau opțiuni noi de petrecere a timpului liber, românii s-au inspirat cel mai mult citind articolele de pe internet (34%), de la familie (34%) și din videoclipurile de pe YouTube (27%). Însă doar 34% dintre români declară că au descoperit o nouă ocupație favorită în timpul pandemiei.

ING a lansat un concurs național unde protagoniști sunt cei care au avut curajul să își schimbe planurile cu unele noi, cei care au continuat să facă lucruri importante pentru ei în ciuda pandemiei. Fie că e vorba de premii de sezon sau o doză mică de faimă (noile planuri ale unor câștigători pot să apară pe canalele de Social Media ale băncii, pe panouri publicitare sau să se audă la un matinal de radio), participanții le pot obține trimițând poze sau video-uri cu hobby-urile lor pe platforma dedicată.

**

ING Bank România a lansat noua sa direcție de brand - ‘do your thing’, parte din strategia Think Forward a companiei. Lansarea oficială a noii direcții de brand a avut loc printr-o nouă campanie implementată în parteneriat cu Jazz Communications. Aceasta vorbește despre redescoperirea micilor plăceri ale vieții, arătând diferite personaje în propria poveste cotidiană. Aceste povești sunt construite în jurul noului pachet de salariu ING, care oferă ”și, și, și” – și plăți mobile, și un curs valutar avantajos disponibil non-stop, și taxe zero la orice bancomat, pentru oricine își aduce salariul la ING.

Cu o traditie de 15 ani, Competitia Magazinelor Online GPeC este considerata cel mai util instrument dedicat magazinelor online pentru a-si optimiza website-urile in scopul cresterii ratei de conversie si a vanzarilor. 72 de magazine online s-au inscris deja la editia de anul acesta a Competitiei GPeC, iar inscrierile sunt in continuare deschise tuturor magazinelor e-commerce pana pe 11 septembrie 2020, ora 23:59. Din 7 iulie, cele 72 de magazine inscrise deja, au intrat in etapa de evaluare.

Competitia GPeC: Benchmark, Consultanta si Optimizare pentru a avea un magazin online de succes

Orice business e-commerce (de la magazine online recent lansate, pana la magazine cu vechime in piata) se poate inscrie in Competitia GPeC, principalul beneficiu fiind evaluarea profesionista a website-ului prin peste 200 de criterii menite sa ajute magazinele online sa identifice si sa corecteze principalele probleme care le pot impiedica sa vanda mai mult.

Criteriile de evaluare GPeC reprezinta cel mai detaliat ghid despre cum ar trebui optimizat website-ul unui magazin online in asa fel incat sa ofere o experienta de navigare placuta utilizatorului si sa converteasca mai bine / sa vanda mai mult.

Website-urile magazinelor online sunt evaluate de 30 de experti in E-Commerce si Digital Marketing din Romania, prin peste 200 de criterii esentiale care vizeaza:

●      User Experience (usurinta folosirii website-ului atat pe Mobile, cat si pe Desktop);

●      Functionalitatile Website-ului (verificarea tuturor formularelor si a procesului de checkout);

●      Search (functionarea cautarii interne conform bunelor practici internationale);

●      SEO (indexarea in motoarele de cautare);

●      Security (protectia site-ului, a bazelor de date si a informatiilor sensibile despre utilizatori);

●      E-Mail Marketing (calitatea campaniilor de Newsletter);

●      Content & Social Media (calitatea continutului propriu si prezenta in Social Media);

●      Calitatea Serviciilor (se testeaza prin Mystery Shopping);

●      Aspecte Juridice (respectarea legislatiei in domeniu si a bunelor practici).

Fiecare magazin inscris in Competitia GPeC primeste un raport detaliat continand punctaje, comentarii si recomandari de imbunatatire pentru fiecare din cele peste 200 de criterii. Astfel, magazinele obtin un Benchmark complex al website-urilor si stiu ce au de facut pentru a se optimiza.

Etapele prin care trece un magazin online inscris in Competitia GPeC

●      Imediat dupa inscriere, magazinul este analizat prin prisma criteriilor de preselectie (majoritatea – obligatii legale), asigurandu-se ca respecta legislatia in vigoare si nu risca potentiale amenzi. Odata ce toate criteriile de preselectie sunt intrunite, magazinul primeste certificarea TRUSTED.ro care atesta ca este un magazin de incredere;

●      Ulterior, magazinul intra in procesul de evaluare prin cele peste 200 de criterii analizate de unii dintre cei mai buni specialisti in E-Commerce si Digital Marketing din Romania;

●      Magazinul primeste raportul de evaluare continand note si recomandari pentru fiecare din cele peste 200 de criterii, astfel incat sa stie exact ce trebuie sa optimizeze pentru a creste vanzarile si pentru a imbunatati experienta de navigare a utilizatorilor;

●      Pe langa explicatiile cuprinse in raport, reprezentantii magazinului online au ocazia de a discuta direct cu expertii care i-au analizat website-ul pentru a primi mai multe explicatii si recomandari din partea acestora (consultanta avizata in cadrul Sesiunilor de Mentorship);

●      Beneficiind de evaluarea detaliata si de recomandarile specialistilor, magazinul are toate resursele necesare pentru a trece la optimizari in scopul cresterii vanzarilor – acesta fiind cel mai mare beneficiu adus de Competitia GPeC afacerilor e-commerce.

Ce spun reprezentantii magazinelor online care au participat la Competitia GPeC

In cele 14 editii ale Competitiei GPeC de pana anul acesta, peste 1.000 de magazine online au participat in acest proces, iar 93% din ele au considerat participarea extrem de utila pentru afacerea lor.

Catalina Coterlet, F64.ro: “Participarea in Competitia GPeC a fost un factor important in dezvoltarea si optimizarea magazinului F64 datorita recomandarilor primite din partea specialistilor. Am avut ocazia sa punem intrebari la Sesiunile de Mentorship, am aflat ultimele tendinte in marketing, am implementat recomandari pe partea de SEO si UX si am completat informatii pe website legate de aspecte juridice. Practic, activitatea noastra a fost analizata dintr-o alta  perspectiva, lucru care ne-a ajutat sa vedem unde putem sa imbunatatim, astfel incat clientii nostri sa aiba parte de o experienta mai buna.”

Eduard Dan, itDepot: “Competitia GPeC, prin prisma celor peste 200 de criterii in baza carora se realizeaza evaluarea fiecarui magazin online inscris, monitorizate de o echipa de 30 de experti, a reprezentat o provocare pentru echipa itDepot. E important atunci cand esti pe drumul dezvoltarii unui business online care, evident, vrei sa aiba succes, sa fii indrumat de experti care au parcurs deja calea succesului.

Pe noi ne-a ajutat participarea la GPeC sa oferim clientilor nostri o experienta de achizitie online cat mai buna si ne-a impulsionat sa implementam noi facilitati care sa imbunatateasca si mai mult interactiunea clientilor cu site-ul. A fost o experienta care a meritat toate eforturile si abia asteptam competitia de anul acesta.”

Daniel Craciun, Lensa: “GPeC nu este doar o competitie, este un manual bine definit pentru e-commerce. Daca vrei sa faci un business in e-commerce, Competitia GPeC este „biblia”. Pe langa informatiile utile pe care le vei primi pe baza criteriilor de jurizare, vei avea parte si de training/consultanta 1 la 1 cu renumiti jurati din domeniul e-commerce care te pot ajuta sa duci afacerea la urmatorul nivel. Pentru mine Competitia GPeC este aur curat, invat in fiecare an lucruri noi.”

Marina Popescu, Floria: “Faptul ca beneficiem mereu de o parere obiectiva, din exterior, este un plus. Criteriile de jurizare ne arata in permanenta unde ar trebui sa fie focusul nostru si unde am gresit. Experienta, in sine, este una care tine atat de dezvoltarea magazinului nostru si de infuzia de nou, cat si de motivarea echipei noastre.”

Sergiu Constantinescu-Bradescu, PiatraOnline: “Suntem recunoscatori Competitiei GPeC intrucat datorita fiecarei editii am invatat si imbunatatit atat platform, cat si experienta clientului. Pe langa toate acestea ne-a ajutat networking-ul din domeniu: avand acces la know-how, am inceput sa lucram cu noi parteneri ce ne-au ajutat sa ne dezvoltam in continuare.”

Orice magazin online se poate inscrie in Competitia GPeC pana pe 11 septembrie 2020

Magazinele online interesate de un Benchmark complex al website-urilor lor in vederea optimizarii acestora, se pot inscrie in Competitia GPeC pana pe 11 septembrie, ora 23:59.

Spre deosebire de cele 72 de magazine inscrise pana pe 6 iulie, magazinele nou inscrise vor trece printr-o singura etapa de evaluare in perioada 14 septembrie – 5 octombrie si nu vor putea fi nominalizate la Festivitatea Gala Premiilor eCommmerce 2020, dar vor beneficia integral de Benchmark si de evaluarea profesionista a website-urilor lor.

Costul inscrierii in Competitia GPeC porneste de la 349 EUR + TVA, iar valoarea benchmark-ului primit este cotata la peste 5.000 EUR (valoare de piata).

Detalii complete si inscrieri se pot face pe website-ul GPeC.

In criza generata de pandemie, editurile romanesti au fost nevoite sa se adapteze rapid, infruntand o scadere de piata semnificativa. Masurile de siguranta, apetenta publicului, sprijinul autoritatilor, bugetele, campaniile, schimbarea obiceiurilor de consum si alte provocari sunt o parte din elementele de luat in calcul cand vine vorba de strategiile de redresare. Am stat de vorba cu Miruna Meirosu, director de marketing si comunicare la Curtea Veche Publishing, despre activitatea editurii in aceasta perioada, importanta cartilor in societate, adaptare si solutii.

Piata de carte din Romania in coronacriza

Toata industria de carte din Romania a fost lovita puternic in perioada starii de urgenta, de la edituri la librarii, tipografii, autori, traducatori, ilustratori… Scaderea pietei a fost brutala, de pana la 75%, si toate planurile de revenire depind de o tinta care e in continua miscare. Desi s-a inregistrat o crestere a comertului online, ea nu a putut compensa nici pe departe oprirea vanzarilor din librariile fizice, inchise pe perioada starii de urgenta – pentru a va face o idee, vanzarile offline pe piata de carte erau inainte undeva la 70% din piata.
Fireste ca am fost afectati. Am fost nevoiti sa inghetam imediat in mare parte publicarea de carti noi, sa schimbam modul de lucru, sa analizam continuu evolutia obiceiurilor de consum, sa ne adaptam strategia de marketing. Ne bucuram ca, spre deosebire de alte edituri, am reusit pana in acest moment sa pastram echipa intacta, desi am trecut si noi printr-o perioada de somaj tehnic. Suntem constienti de faptul ca obiectivele de vanzari pana la finalul anului nu sunt deloc optimiste, asteptarile noastre s-au redus undeva la jumatate din ceea ce ar fi fost normal pentru industrie. Revenirea va fi de durata, analistii prevad in acest moment un orizont de la 5 la 10 ani pentru o revenire a pietei de carte in punctul de unde a cazut.

Initiative

Ce ne-am dorit imediat a fost ca angajatii si clientii editurii sa fie in siguranta, asa ca prima masura a fost mutarea companiei aproape integral la lucrul online, de acasa, cu renuntarea la orice tip de eveniment offline, totul dublat de masuri de protectie pentru colegii nostri nevoiti sa ramana pe baricade in continuare. In mod firesc, orice criza aduce schimbari si, asa cum si cartile pe care le publicam spun, e bine sa ne adaptam in permanenta. Dupa cum era de asteptat, ne-am dezvoltat si mai mult zona de marketing si comunicare online.
Am incurajat comportamentul responsabil si am transformat campania noastra #timpulsacitim in #timpulsacitim #acasa, dubland indemnul la lectura prin reduceri de pret considerabile.
Am continuat sa crestem platforma noastra de dezvoltare personala carticheie.ro si am avut pe perioada starii de urgenta #carticheieLIVE, o serie de dialoguri cu psihologi pe baza cartilor de profil. Multe proiecte editoriale am fost nevoiti sa le lasam in stand-by pe o perioada nedeterminata si aici am beneficiat de toata intelegerea autorilor, care sunt constienti de context si de dificultatile prin care trece industria.

Cele mai populare carti Curtea Veche Publiching in pandemie
Pe site-ul propriu, in perioada pandemiei am vandut cel mai mult noua carte a Laurei Cosoi, „Papa tot! Retete pentru o copilarie fireasca”, de altfel una dintre putinele noutati editoriale; carti despre relatii de cuplu (seria Radu F .Constantinescu, cartile lui Esther Perel), carti pentru copii (din seria Povestile Cristinei), carti de cooking („Maramures in bucate” de Nicolai Tand, cartea Elenei Butuc, lalena.ro – „Top 50 de retete pas cu pas”, cartile Jamilei), cartile de educatie financiara ale lui Robert T. Kiyosaki. Offline e dificil de facut un top relevant in acest moment, de vreme ce librariile au fost inchise o mare parte din acest timp si raportarile din piata de dupa redeschiderea lor inca nu sunt disponibile.

Marile provocari
Cea mai mare provocare este clar supravietuirea. Avem un intreg lant care se intrerupe: angajatii editurilor (editori, redactori, corectori, tehnoredactori, graficieni, personal de productie, experti in vanzari si distributie, marketing, comunicare etc), colaboratorii, traducatorii, ilustratorii, agentii literari, librarii. Vorbim de un lant de oameni care contribuie la bugetul de stat.
Cei care pun cultura si educatia pe ultimul loc intr-o criza cu siguranta ignora legatura dintre primul loc in Europa la numarul de cazuri de COVID-19, ultimul loc la consumul de carte si primul la analfabetism functional. Faptul ca suntem vulnerabili la mesaje false si nu putem citi printre randuri ne face extrem de usor manipulabili, prada conspiratiilor si fake news-urilor, si aici se vede lipsa de preocupare din ultimii zeci de ani. Cultura trebuie sa invete sa strige mai tare si pe intelesul unui public larg. Nu putem defini aceasta perioada altfel decat ca pe o criza profunda, care arata deja mult mai rau ca cea din 2008-2010.
Editurile au sub o forma sau alta parte de o astfel de criza cam o data la 10 ani. Urmatorul an va fi unul de adaptare continua, cu multe necunoscute si probabil cu multe pierderi, implicatiile pandemiei vor fi la toate nivelurile, de la cel economic la cel psihologic. Cu siguranta vor supravietui jucatorii care vor sti sa isi adapteze serviciile si produsele la noua realitate si vor intelege noile nevoi ale publicului. Provocarile vor fi pentru piata de carte multe, de la trecerea accelerata spre online cu o reasezare a raporturilor de business dintre furnizori si distribuitori, pana la presiunea alegerii titlului si tirajului corect, la adaptarea promovarii sau la provocarile intampinate intern - pastrarea echipelor, pastrarea unor raporturi sanatoase in randul resurselor umane in contextul lucrului de acasa, al presiunii psihologice a pandemiei, al rezistentei in fata unor proceduri care acum se desfasoara exclusiv online. Daca pana acum panica generalizata este cea care a inghetat consumul de carte, odata cu adancirea unei crize economice motivele scaderii consumului vor fi unele de ordin financiar.
Cu toate acestea, sunt increzatoare ca in timp lucrurile se vor aseza, oamenii au nevoie de carti. Ce trebuie sa intelegem cu totii este ca singura modalitate prin care intreaga industrie poate supravietui e continuarea publicarii de carti de catre edituri.

Bune practici si actiuni apreciate
Pandemia si statul in casa ne-au fortat pe toti sa fim mai umani si mai creativi. Mi-a placut foarte mult comunicarea celor de la Penguin UK, care au conceput propuneri saptamanale de carti foarte bine adaptate contextului. M-am bucurat ca am reusit sa ii vad online in live-uri sau sa ii ascult in podcasturi pe marii autori, la care nu am fi avut acces decat foarte greu. La nivel national, mi-a placut ca in lipsa intalnirilor offline specifice industriei de carte au existat initiative din partea partenerilor nostri de a ne intalni online si de a inlocui macar formal marile targuri de carte. Targul de carte organizat de elefant.ro, de exemplu, a fost conceput astfel incat a replicat fidel ideea unui targ – fiecare editura a avut un stand propriu la care a venit cu reduceri semnificative, a existat o scena virtuala unde, dupa un program, au fost transmise live lansari de carte – Curtea Veche a fost prezenta chiar si cu autori straini.

Lantul de librarii Carturesti a avut o campanie frumoasa prin care i-a conectat pe cititori cu autorii romani si a incurajat salvarea librariilor prin achizitia de carte.

Campania initiata de AER, #citesteromaneste, este la fel o incercare de a aduce laolalta editurile, autorii, cititorii pentru a face publicul sa constientizeze ca industria nu poate continua fara sprijinul lui. Desigur, putem imprumuta din orice industrie.

Am remarcat initiativele independente ale actorilor care au adus teatrul si filmul pe YouTube si pe Facebook, am admirat cum Festivalul Enescu a trecut imediat in online si a oferit acces gratuit la spectacolele din anii 2018 si 2019, mi-a placut sa particip online la spectacole de teatru, am vizitat muzee virtuale (in Romania fotograful Florin Ghioca a realizat o astfel de expozitie virtuala cu fotografii din teatru).

Am urmarit jurnalul de pandemie de la DOR, concertul drive-in al celor de la Global Records, live-urile si conferintele online pe zona de educatie financiara – toate arata ca lucrurile se pot face si altfel, cu succes.

Brandurile care au oferit sprijin culturii in aceasta perioada sunt de laudat. De exemplu, platforma celor de la Vodafone, Impreuna Mai Puternici, a oferit un sprijin insemnat industriilor culturale in aceasta perioada.

Solutii pentru iesirea din criza
Cu siguranta trebuie sa fim mai uniti. Suntem o industrie fragmentata, care nu trebuie reprezentata doar de editori, ci poate si de librarii, agenti literari, care impreuna sa reclame mult mai eficient nevoia unor masuri. Sustinerea statului este esentiala, la fel si a publicului, care trebuie sa constientiezeze ca in momentul in care isi face cosul de cumparaturi poate decide care dintre editurile, autorii, librariile preferate vor supravietui. E o perioada buna pentru scris, iar editurile trebuie sa aiba mare grija la alegerea titlurilor pe care le publica. Un portofoliu puternic si relevant va conta mult pentru trecerea prin aceasta perioada.

Masurile de redresare ale pietei de carte
Curtea Veche Publishing face parte din AER, asa ca in mod firesc am sustinut propunerile transmise, vitale pentru noi. Piata de carte a fost mereu lasata la coada, aveam cel mai mic consum de carte din Europa si inainte de pandemie, insa, acest moment este unul crucial, pentru ca industria noastra nu poate supravietui fara masuri fiscale concrete din partea guvernantilor. In mijlocul tuturor acestor transformari extreme, daca lasam deoparte cultura, educatia, cartea, pierderile vor fi irecuperabile. Este nevoie de un plan de sustinere pentru antreprenorii culturali. Din pacate, in lipsa lor vom vedea din ce in ce mai multe edituri si librarii fortate sa renunte la angajati sau chiar sa inchida portile.

Publicul si cartile
Criza sanitara si emotiile generate de ea au schimbat in mod firesc nevoile si interesele publicului. Societatea in sine a trecut in aceasta perioada de la o stare de panica si inghet la o acceptare dublata de un interes pentru gestionarea situatiei lucrului de acasa si petrecerii timpului in familie, si apoi la nevoi reale de dezvoltare personala si mai ales financiara. Cartile noastre de business, de gestionare a anxietatii, de inteligenta emotionala, de cooking, de activitati pentru copii, toate au venit sa acopere aceste nevoi punctuale. Incertitudinea din mediul economic se reflecta si in felul in care publicul isi alcatuieste cosul de cumparaturi. In mod clar el este mult mai precaut acum, in mod clar se duce foarte usor in mediul online acolo unde gaseste pretul mai mic, insa la nivel de brand am simtit in continuare aproape comunitatea noastra de cititori, care in social media raspunde initiativelor noastre de a ne muta gandul in cel mai frumos refugiu, si anume cartile.

Customer Experience in marketingul de carte
Experienta pe care o oferim cititorilor nostri se consuma in interactiunile directe si indirecte pe care le avem, fie prin canalele noastre proprii, fie prin distribuitori. De la felul in care arata cartile noastre si portofoliul pe care il avem, pana la modul general de comunicare, interactiunile specifice achizitiei de carte, ambalajul, suportul pe care il oferim in mod constant. In momentul in care regulile jocului se schimba, gradul de retentie depinde si mai mult de experienta de cumparare. Cand trecem mai mult in online, partea de interactiune la raft cu produsul inainte de achizitie, foarte placuta in ritualul de cumparare de carte, trebuie inlocuita cu un mod de prezentare a produsului pe site care sa compenseze, cu o ghidare mult mai atenta si mai clara.

Recomandare de lectura
Una dintre putinele carti publicate in aceasta perioada este o carte despre pandemie, am considerat ca este un demers necesar, „Lumea in pericol. Ce urmeaza dupa pandemie?”, un proiect realizat impreuna cu New Strategy Center in care 43 de experti nationali si internationali analizeaza la cald din punct de vedere gepolitic, strategic, economic perioada prin care trecem.

3 lucruri importante pentru editori, autori, comunicatori, marketeri, autoritati și public
In primul rand, avem nevoie de cultura si educatie, cartea trebuie sustinuta si nu bagata in carantina, chiar daca pe piata de carte avem clar o stare de urgenta. Trebuie sa intelegem cu totii ca miza este mult mai mare si tine de identitatea noastra ca natie, de dezvoltarea noastra economica, de sanatatea noastra psihologica, de rezistenta in fata unor atacuri de fake news. Omul potrivit ajuns la locul potrivit poate schimba un sistem degradat, poate contribui la salvarea dintr-o criza, insa el nu va exista niciodata fara carte.
Trecand in lucruri mai concrete - preturile cartilor trebuie mentinute la un nivel sustenabil chiar si pe timp de criza. O carte de 50-60 lei este considerata scumpa in Romania, insa, nimeni nu vede costurile din spatele unei carti. Cartea este cel mai ieftin mod de a transmite informatie de buna calitate, utila, cuantificabila. Sa o reducem la pretul de productie si sa fie pasata drept cadou sau bonus ori sa fie mereu discountata, inseamna sa nu ii vedem niciodata adevarata valoare si sa ingropam, de fapt, pe toti cei care lucreaza la ea. Apoi, va indemn pe toti sa cititi si sa vorbiti despre cartile pe care le cititi, sa cumparati carti si sa oferiti carti.
Cartea ramane cel mai simplu mod de a pastra o igiena mentala, de a potoli anxietatea in vremuri de incertitudine, de a te reinventa si a veni cu idei salvatoare.