Patrimoniul cultural, accesibilitatea și inovația se întâlnesc rar sub aceeași umbrelă. Cu toate acestea, proiectul SHIFT: MetamorphoSis of cultural Heritage Into augmented hypermedia assets For enhanced accessibiliTy and inclusion, finanțat în cadrul Horizon 2021-2027, în care Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) joacă un rol-cheie, având calitatea de furnizor de cazuri de utilizare, face exact acest lucru. Cu ambiția sa îndrăzneață de a face bibliotecile și muzeele mai incluzive și de a deschide patrimoniul pentru audiențe eterogene, SHIFT propune noi modalități de a experimenta cultura prin solutii tehnologice imputernicite de tehnologie și implicarea activă a comunității.
Pentru a afla mai multe detalii despre această inițiativă europeană de cercetare-inovare am stat de vorbă cu Ioana Crihană, director executiv al ANBPR. Ioana Crihana, expert în știința bibliotecilor și dezvoltare organizațională, cu o vastă experiență în management strategic și inovare culturală s-a implicat activ în promovarea proiectului SHIFT în contexte naționale și europene. De la dezbateri publice, prezentări de soluții, mese rotunde, până la ateliere cu grupuri vulnerabile, demonstrații tehnologice, tutoriale și organizarea de evenimente-pilot, viziunea ei conectează marketingul cultural cu impactul social, inovarea cu designul serviciilor centrate pe utilizator și cercetarea de cel mai înalt nivel cu extinderea beneficiilor tehnologiei pentru industriile culturale și creative. Astfel, proiectul SHIFT, bazat pe parteneriatul dintre 13 organizatii din 8 țări, este un proiect etalon și totodată un demers european de inovare culturală ce reprezintă preambulul viitorului accesibilității în peisajul industriilor culturale și creative. În acest interviu pentru Marketing Focus, Ioana Crihana împărtășește idei despre modul în care proiectul SHIFT redefinește maniera în care ne gândim la cultură, incluziune și accesibilitate în strânsă legătură cu tehnologiile emergente.
În primul rând, cine este ANBPR și ce legătură are misiunea sa cu menținerea bibliotecilor publice relevante pentru provocările actuale? Cum reușește asociația dvs să atragă noi generații de utilizatori?
ANBPR este o infrastructură profesională de anvergură națională care conectează bibliotecile publice la transformarea digitală, mobilizând comunitățile să se implice. Ca cea mai reprezentativă asociație profesională de biblioteci publice din România, am mutat accentul de la „colecțiie tradiționale” la „servicii și experiențe”, dezvoltând capabilități în marketing cultural, date și incluziune, astfel încât bibliotecile să devină platforme pentru învățare, participare civică și incluziune socială și culturală. În SHIFT, rolul nostru este acela de furnizor de cazuri de utilizare: verificăm, cu utilizatori reali și instituții diverse, că soluțiile chiar rezolvă probleme - acces la patrimoniul cultural din biblioteci și muzee pentru persoane cu dizabilități, atragerea tinerilor, noi formate de expoziții și storytelling modern. Ne place să spunem că ANBPR este o rețea profesională care transformă bibliotecile publice din simple depozite de colecții în infrastructuri de servicii pentru comunitate.
Astăzi, relevanța bibliotecilor înseamnă servicii și experiențe personalizate, nu doar fonduri și săli de lectură. Ne ghidăm după principiul că valoarea autentică se creează prin colaborare cu utilizatorii, în contexte reale, iar bibliotecile devin astfel platforme de co-producție culturală, educațională și civică
Ca asociație națională, ne asumăm trei roluri-cheie: reprezentarea membrilor nostri (vocea bibliotecilor în dialogul public), modernizare (proiecte, standarde, formare) și includere (acces echitabil la cultură și educație). Această misiune transpare în toate inițiativele noastre de vizibilitate și advocacy, dar și în programele și inițiativele care aduc publicuri noi spre biblioteci - de la evenimente proprii până la proiecte strategice europene care reunesc numeroși parteneri.
Astăzi, relevanța bibliotecilor înseamnă servicii și experiențe personalizate, nu doar fonduri și săli de lectură. Ne ghidăm după principiul că valoarea autentică se creează prin colaborare cu utilizatorii, în contexte reale, iar bibliotecile devin astfel platforme de co-producție culturală, educațională și civică. Pentru noi, aceasta se traduce în design participativ al serviciilor - de la accesibilitate la storytelling digital și cultivarea de parteneriate pe termen lung care conectează instituții culturale, educaționale, IMM-uri, autorități publice, mediul antreprenorial etc.
Un exemplu concret de urmărire a misiunii ANBPR este proiectul european SHIFT, în care ANBPR validează cu utilizatori și colaboratorii culturali și tehnologici instrumente bazate pe AI/ML pentru a face patrimoniul mai accesibil, mai incluziv și mai atractiv. La evenimentul „SHIFT: Comunicare și diseminare, exploatare, extindere a pieței și impact”, găzduit pe 17 septembrie 2025 la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița, de pildă, am prezentat câteva soluții SHIFT precum descrieri audio asistate de AI, adaptări dinamice ale imaginilor, exemple de povești digitale îmbogățite afectiv, descrieri narative ale imaginilor statice în diferite stiluri, traduceri în limbaj contemporan și interacțiuni haptice - exact genul de experiențe care îi aduc pe tineri și pe noii utilizatori mai aproape de biblioteci.
Referitor la cum atragem noile generații, aș spune că, în primul rând, prin spații și programe bazate pe co-creare, nu doar pe consum: makerspace-uri, laboratoare media, ateliere de storytelling digital, jocuri educaționale și micro-proiecte STEAM. Cercetările arată că astfel de medii cresc implicarea, învățarea informală și colaborarea între utilizatori. Prin programele sale, ANBPR, se preocupă să ofere profesioniților bibliotecari programe de formare adecvate, ghiduri și metodologii de lucru inovatoare și să faciliteze parteneriatele dintre biblioteci și școli, ONG-uri, start-up-uri creative și comunități tech. În al doilea rând, atragem noi audiențe prin cultivarea accesului deschis și conectarea colecțiilor locale la ecosisteme europene, astfel încât conținutul digital al bibliotecilor să circule în aplicații, tururi și platforme terțe, venind în întâmpinarea cerințelor din ce în ce mai rafinate ale publicului.
SHIFT ne-a ajutat să explorăm, la firul ierbii, cum tehnologia și narațiunea pot reda autonomia persoanelor cu dizabilități și pot transforma vizita într-o bibliotecă accesibilizată într-o experiență personală memorabilă
În fine, rămânem relevanți pentru că lucrăm cu realitățile comunității, nu împotriva lor. SHIFT ne-a ajutat să explorăm, la firul ierbii, cum tehnologia și narațiunea pot reda autonomia persoanelor cu dizabilități și pot transforma vizita într-o bibliotecă accesibilizată într-o experiență personală memorabilă. Aceasta este promisiunea ANBPR: biblioteci care cresc împreună cu oamenii lor și devin mai creative, mai conectate și mai deschise în raport cu așteptările noilor generații.
Cum ați descrie proiectul SHIFT - este vorba mai mult despre cultură, incluziune sau tehnologie?
Aș descrie proiectul SHIFT ca pe o alianță între cultură, incluziune și tehnologie, în care fiecare componentă își găsește sensul doar împreună cu celelalte. Pentru mine, cultura reprezintă fuziunea dintre conținut, implicare personală și motivație. Tehnologia este un vehicul privilegiat pentru difuzarea culturii, iar incluziunea este criteriul de reușită. În termeni simpli, SHIFT înseamnă îmbogățirea patrimoniului cultural cu valențe noi grație instrumentelor bazate pe AI, cu beneficii cuantificabile pentru toți. Proiectul SHIFT aduce laolaltă un portofoliu complex de soluții și instrumente care transformă patrimoniul în experiențe multimodale - vizuale, auditive și haptice - accesibile și atractive pentru publicuri foarte diverse. Această triadă de medii s-a văzut foarte limpede la evenimentul din 17 septembrie 2025, organizat la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița. Am adus la aceeași masă decidenți locali, mediul academic, Camera de Comerț și comunitatea profesională, pentru a valida - cu exemple concrete - relevanța soluțiilor SHIFT: descrieri audio asistate de AI, adaptări dinamice ale imaginilor, traduceri în limbaj contemporan ale textelor vechi pentru a fi înțelese de persoanele născute digital.
Toate acestea nu sunt simple „gadgeturi”, ci piese esențiale dintr-o experiență curatorială completă, gândită să redea autonomia utilizatorilor cu deficiențe senzoriale și să crească implicarea noilor generații în relația cu instituțiile de memorie culturală
Tehnologia reprezintă un mijloc, dar unul foarte puternic. În cadrul consorțiului SHIFT, am lucrat cu instrumente AI/ML (Machine Learning) care pot genera descrieri consistente ale artefactelor, pot „anima” vizual materiale statice și pot crea trasee de vizitare personalizate. Haptica – dezvoltată și demonstrată utilizând mănuși tactile - schimbă tiparul de interacțiune: obiectele „se simt”, nu doar se privesc, iar experiența devine memorabilă, inclusiv pentru vizitatori cu anumite vulnerabilități.
Așadar, proiectul SHIFT este la fel de mult despre cultură, incluziune și tehnologie, așa cum este totodată și despre noi modele de consum cultural și de abordări inovatoare ale marketării produselor culturale. Împreună cu partenerii noștri, ne-am uitat cu atenție la poziționarea instrumentelor SHIFT în raport cu instituțiile de patrimoniu, cu creatorii de conținut, cu industria turistică și cu ecosistemele digitale europene. Parte din analiza rezultatele proiectului a vizat explicit sustenabilitatea comercială, transferul de cunoștințe și adoptarea unor modele de business care să favorizeze buna gestiune a activelor culturale într-un mod accesibil și sustenabil. Altfel spus, dincolo de etapa de cercetare, SHIFT este despre pregătire pentru exploatare, licențiere și scalare. În mod firesc, dimensiunea de extindere a pieței vine natural din conectarea conținuturilor la infrastructuri deschise și din utilizarea pe scară largă a soluțiilor și instrumentelor SHIFT. În timp, conectându-se la SHIFT, bibliotecile și muzeele pot crea trasee culturale „augmentate”, expoziții itinerante personalizate și pachete curatoriale conectate cu software-urile integrate de bibliotecă. Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt pentru SHIFT, acesta ar fi “împreună”. Împreună cu utilizatorii noștri - pentru că testăm și rafinăm soluții baz#ndu-ne pe sondarea nevoilor reale. Împreună cu instituțiile și mediul de afaceri - pentru că ne preocupă sustenabilitatea și valoarea de piață. Și împreună cu Europa - pentru că lucrăm în acord cu standarde, ecosisteme și rețele care multiplică impactul. Rezultatul? Un mediu cultural mai dinamic, care se mișcă în ritmul oamenilor de astăzi, tehnologii care servesc misiunea incluziunii și accesibilitate, care se măsoară în autonomie, participare și bucuria întâlnirii cu patrimoniul pentru toți.
SHIFT, unul dintre cele mai recente proiecte în care ANBPR este implicată, pare să ofere bibliotecarilor un veritabil instrument de marketing pentru a crea produse culturale atractive pentru diferitele audiențe. Care este valoarea adăugată a acestei inițiative de cercetare-inovare și cum facilitează SHIFT relațiile dintre diferitele entități ce formează ecosistemul industriilor culturale și creative - biblioteci, muzee, galerii, arhive, dar și autorități, IMM-uri și alți potențiali parteneri posibil interesați de conectarea cu rezultatele proiectului SHIFT?
Din perspectiva mea, SHIFT este „puntea” care transformă potențialul bibliotecilor în ecositeme culturale reale, pregătite de piață. Ca inițiativă Horizon Europe, proiectul SHIFT a condus la producerea unui set complex de instrumente și soluții bazate pe AI/ML, experiențe multimodale (vizual-audio-haptic) și metodologii de design incluziv - exact ce aveau nevoie instituțiile GLAM ca să creeze oferte relevante pentru publicuri diverse.
Valoarea adăugată? Aș identifica minimum trei componente distincte. Prima componentă: producție creativă accelerată. Folosind instrumentele SHIFT, bibliotecarii și curatorii pot genera descrieri asistate de AI pentru artefacte, pot dinamiza imagini statice, pot extrage elemente 3D și pot crea trasee curatoriale personalizate, pot traduce texte vechi în limbaj contemporan - conținut reutilizabil în expoziții, tururi sau platforme educaționale. La evenimentul din 17 septembrie 2025, găzduit de Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița, am demonstrat parte din aceste capabilități.
A doua componentă: incluziune măsurabilă, nu doar declarativă. Tehnologiile haptice și multisenzoriale cresc angajarea publicului, inclusiv a persoanelor cu deficiențe de vedere, iar literatura de specialitate indică efecte pozitive asupra imersiunii și memorabilității experienței. Această abordare - experiențe care „se simt”, nu doar se privesc - consolidează misiunea noastră publică și lărgește audiențele.
A treia componentă: conectivitate cu ecosistemele digitale europene, pentru scalare și monetizare. SHIFT e proiectat să se lege de infrastructuri precum Common European Data Space for Cultural Heritage și Europeana, ceea ce înseamnă că produsele dezvoltate în bibliotecă pot circula în aplicații terțe, tururi tematice sau oferte turistice locale, cu indicatori clari de impact. Practic, deschidem calea către expoziții virtuale sau pachete curatoriale licențiabile și micro-servicii digitale pe care autoritățile și IMM-urile le pot integra în propriile oferte.
Din punctul de vedere al relațiilor în lanțul valoric al industriilor culturale și creative, SHIFT creează un limbaj comun între biblioteci, muzee, galerii și arhive (conținut și expertiză curatorială), autorități (politici, infrastructuri și co-finanțare), mediul academic (metodologii, evaluare), precum și IMM-uri/industria creativă (produs, distribuție, experiență utilizator). Acest cadru s-a văzut clar la Târgoviște: alături de Consiliul Județean, universități, Camera de Comerț, dezvoltatori și integratori software, IMM-uri locale și angajații bibliotecii-gazdă, am discutat integrarea soluțiilor SHIFT cu cataloagele partajate ale consorțiilor de biblioteci, continuarea digitalizării și conectarea rezultatelor proiectului cu centrele de competențe digitale finanțate la nivel județean - adică tocmai mecanismele care duc instrumentele din faza de demonstrații în aceea operațională.
Un instrument de marketing cu fundament științific, validat pe teren și ancorat în infrastructuri europene - gata să conecteze conținutul local cu audiențe regionale, europene și globale și să transforme impactul cultural în valoare utilizabilă, sustenabilă pe termen lung.
În final, SHIFT propune modele de colaborare viabile. Noi, ca ANBPR, folosim rezultatele pentru a lansa kituri curatoriale accesibile, programe de licențiere pe diferite niveluri, training pentru personal și parteneriate cu entități publice sau private direct interesate de a se conecta cu rezultatele și soluțiile proiectului SHIFT. Pe scurt, SHIFT este, toodată, un instrument de marketing cu fundament științific, validat pe teren și ancorat în infrastructuri europene - gata să conecteze conținutul local cu audiențe regionale, europene și globale și să transforme impactul cultural în valoare utilizabilă, sustenabilă pe termen lung.
Proiectul aduce la rampă patrimoniul cultural al României prin povestiri digitale și cărți împuternicite de tehnologie. Cum credeți că aceste rezultate contribuie la promovarea identității culturale a României și la modul în care vizitatorii se conectează cu bibliotecile?
Pentru mine, SHIFT înseamnă să redăm patrimoniului voce, ritm și personalitate - prin povestiri digitale și cărți împuternicite de tehnologie care te întâmpină acolo unde ești: în bibliotecă, în muzeu sau online. La Târgoviște, pe 17 septembrie 2025, am prezentat cum traducerea în limbaj contemporan, descrierile audio asistate de AI, sau animarea imaginilor statice pot transforma obiectele și textele vechi în experiențe vii, autentice și memorabile. Am lucrat cu materiale românești - de la Miron Costin la Biblia 1688–1888 - tocmai pentru a arăta cum identitatea noastră culturală poate fi pusă în circulație, accesibilă și atractivă pentru generațiile contemporane.
Aceste rezultate dau substanță ideii că biblioteca este un spațiu de întâlnire cu sinele cultural. Când un tânăr aude povestea unui artefact în cuvinte pe care le recunoaște, când poate „simți” forma unei piese prin intermediul soluțiilor haptice sau poate naviga printr-o expoziție cu un traseu personalizat, legătura devine emoțională, nu doar cognitivă. Este știut, de pildă, că storytelling-ul digital crește imersiunea, prezența și dorința de recomandare, iar interfețele multimodale (audio-video-tactil) sporesc percepția informației și autonomia vizitatorilor cu deficiențe de vedere.
Pentru România, miza este dublă: vizibilitate și continuitate. Prin SHIFT, conținuturile locale pot fi orchestrate pe o platformă unificată și pregătite pentru reutilizare - în expoziții tematice, tururi virtuale sau resurse educaționale - și apoi distribuite și maximizate prin infrastructuri europene Asta înseamnă ca poveștile noastre să circule natural în aplicații, ghiduri, platforme turistice și programe școlare, inclusiv către diaspora.
Evenimentul de la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” a arătat și mecanismul de colaborare din spatele scenei: biblioteci, muzee și alte instituții de conservare a memoriei, care furnizează conținut și expertiză; mediul academic care calibrează metodologic; IMM-uri creative care produc experiențe scalabile; autorități și camere de comerț care creează contextul de integrare locală. Concluzia comună: tehnologiile SHIFT sunt mature pentru pilotare extinsă, iar următorii pași vizează documentarea beneficiilor concrete pentru biblioteci și utilizatori și integrarea instrumentelor într-o platformă operațională, interconectată cu cataloagele partjate ale consorțiilor de biblioteci și ecosistemele europene de patrimoniu.
Identitatea culturală a României devine experiență. Povestirile digitale și cărțile accesibilizate nu „înfrumusețează” trecutul, ci îl umanizează, făcându-l clar, relevant și participativ
Pe scurt, identitatea culturală a României devine experiență. Povestirile digitale și cărțile accesibilizate nu „înfrumusețează” trecutul, ci îl umanizează, făcându-l clar, relevant și participativ. Pentru biblioteci, asta se traduce în publicuri mai tinere și mai diverse, o ofertă de servicii îmbunătățită - de la ghiduri audio semantice la parcursuri tactile - și o rețea de parteneri cu care putem construi produse culturale sustenabile. Pentru vizitatori, înseamnă libertatea de a alege cum se conectează cu patrimoniul cultural: prin observație, sunet, atingere și, mai ales, printr-o narațiune care te recunoaște. Iar pentru noi, ca ANBPR, înseamnă un angajament limpede: să trecem de la digitizare la însuflețire și de la acces la apartenență, cu beneficii concrete pentru audiența bibliotecilor noastre.
Bibliotecile sunt adesea văzute ca centre de cunoștințe. Cu SHIFT, credeți că acestea pot deveni, de asemenea, jucători și mai activi în cadrul comunităților și că aceste cunoștințe și servicii îmbunătățite ar putea fi monetizate?
Da, cu SHIFT, bibliotecile pot face tranziția de la „centre de cunoaștere” la platforme active de servicii pentru comunitate și, acolo unde e potrivit, la furnizori de produse culturale sustenabile. Evenimentul de la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița ne-a demonstrat exact acest transfer: bibliotecarii sunt interesați să lucreze cu instrumente AI pentru descrieri audio, transformări dinamice de imagini, interacțiuni haptice - adică un nou set de instrumente cu care biblioteca poate construi expoziții accesibile, tururi tematice și resurse educaționale gata de folosit.
Valoarea adăugată a SHIFT e complexă. Pe de o parte, acces și relevanță: experiențe multimodale (vizual-audio-haptic) care redau autonomie vizitatorilor cu dizabilități și cresc implicarea publicurilor tinere. Pe de altă parte, operabilitate: o platformă unificată pe care se integrează instrumentele, cu fluxuri clare pentru curatoriat, editare și publicare, astfel încât conținutul creat să circule ușor între biblioteci, muzee, alte instituții info-documentare și parteneri locali. La Târgoviște am stabilit pașii „pentru viitor”: larga difuzare a tehnologiilor SHIFT, documentarea beneficiilor concrete pentru biblioteci, muzee și utilizatori și cultivarea parteneriatelor cu părțile interesate.
Pe scurt, când transformăm tehnologia în experiențe reale pentru oameni, și partea financiară devine firească și transparentă, fără să ne trădăm misiunea publică. Imaginați-vă așa: o bibliotecă oferă, pe bază de abonament, acces la instrumentele sale curatorial-digitale; livrează expoziții la cheie, pe care muzee sau centre culturale le pot prelua ușor - cu conținut, ghidaj audio și componente tactile incluse; tot biblioteca poate pune la dispoziție comunității de utilizatori mici servicii digitale și API-uri pentru site-uri turistice și așa mai departe.
La Târgoviște am simțit clar apetitul utilizatorilor serviciilor de bibliotecă pentru astfel de soluții. Discuțiile au mers în aceeași direcție: să lucrăm în consorțiu între biblioteci, să ne conectăm la rețelele existente și să gândim sustenabil pe termen lung. Practic, am schițat împreună un drum în care biblioteca rămâne instituție publică, dar, prin intermediul parteneriatelor adecvate, poate produce valoare culturală - și, acolo unde are sens, și valoare economică - în beneficiul comunității.
Concluzia mea, ca Director Executiv al ANBPR și expert SHIFT , am convingerea că bibliotecile pot deveni jucători și mai activi - adevărate hub-uri care produc experiențe culturale relevante, măsoară impactul (acces, participare, autonomie) și își diversifică veniturile fără a-și compromite rolul public. Cu suportul SHIFT, trecem de la „digitizare” la oferte de servicii culturale complexe, care pot fi livrate, evaluate și, acolo unde are sens, comercializate în beneficiul comunităților noastre. Iar ceea ce am început la Târgoviște ne arată că piața produselor culturale - de la autorități la IMM-uri creative - este pregătită să le adopte.
O componentă importantă a acestui proiect a constat, de asemenea, în abordarea incluzivă, însemnând dezvoltarea de produse și servicii pentru persoanele cu deficiențe vizuale sau auditive. Ați putea să ne spuneți mai multe despre aceasta?
Incluziunea nu e doar un „capitol” în SHIFT, ci e chiar firul roșu. În cadrul evenimentului SHIFT de la Târgoviște, am arătat concret cum transformăm barierele în punți: descrieri audio pentru expoziții, adaptări dinamice ale imaginilor pentru contrast și claritate, experiențe haptice prin care „simți” obiectele cu ajutorul unei mănuși tactile. Toate sunt gândite împreună, nu separat, astfel încât vizitatorii cu deficiențe de vedere sau auz să aibă autonomie reală în interacțiune cu artefactele culturale - de la orientare până la interpretare.
Ce înseamnă, practic? Înseamnă ghiduri audio care descriu vizualul fără a-l „falsifica”, texte traduse în limbaj contemporan pentru manuscrise sau cronici vechi, subtitrări și transcrieri automate pentru materialele video, plus micro-interfețe tactile/haptice pentru înțelegerea formei și texturii obiectelor de patrimoniu. În consorțiul SHIFT, am dezvoltat o platformă unificată ce permite curatorilor să editeze, să valideze și să publice conținut accesibil. E o arhitectură gândită pentru domeniul GLAM (galerii, biblioteci, arhive, muzee) și testată de partenerii responsabili cu cazurile de utilizare, precum ANBPR.
Această abordare nu e doar „generoasă”, este și dezirabilă. Ne aflăm într-o eră în care accesibilitatea nu mai e opțională: European Accessibility Act a devenit aplicabil pe 28 iunie 2025 și cere produse/servicii digitale accesibile pe întregul spațiu UE. Pentru instituțiile culturale, asta se traduce în proiectare orientate către nevoile utilizatorului. SHIFT ajută exact aici: transformă standardele în practici, iar practicile în produse inovatoare.
Pe partea de impact, SHIFT punctează din nou. Descrierile audio bine construite sporesc orientarea, prezența și memorabilitatea experienței, nu doar pentru persoanele nevăzătoare, ci și pentru vizitatorii văzători. Abordările multisenzoriale - combinații de audio, video și tactil - cresc implicarea și ajută la formarea unei hărți mentale a spațiului. Iar haptica, integrată în tururi virtuale sau instalații on-site, aduce un plus decisiv de interactivitate.
Pentru noi, ca ANBPR, lecția de la Târgoviște e extrem de valoroasă. Mai întâi, co-designul cu grupuri de utilizatori - persoane cu deficiențe de vedere, auz și mobilitate – ne-a condus la soluții tehnologice adecvate și centrate pe utilizator. Apoi, feedback-ul colectat de-a lungul organizării seriei de piloți SHIFT ne-au orientat în optimizarea soluțiilor și aplicațiilor SHIFT. În final, la Târgoviște, am avut ocazia să dezbatem și să agreăm cu partenerii locali (Consiliul Județean, universități, Camera de Comerț, dezvoltatori software etc.) cum vom duce mai departe rezultatele SHIFT în perioada post-implementare.
V-ați implicat direct în aceste proiecte cu persoane cu deficiențe de auz, vedere și mobilitate în testarea soluțiilor SHIFT. Ce feedback din partea acestor grupuri v-a impresionat cel mai mult până acum?
Cel mai mult m-a impresionat felul în care oamenii ne-au spus că și-au recăpătat „controlul” asupra interacțiunii cu biblioteca. Când am testat soluțiile audio, imaginile adaptate și interacțiunile tactile, reacțiile s-au putut rezuma în câteva idei-cheie: „vreau să-mi aleg ritmul”, „am nevoie de comenzi simple, previzibile”, „mi-e mai ușor când povestea pornește de la ce simt și apoi îmi explică ce văd”. Exact asta fac instrumentele SHIFT: dau autonomie, nu doar acces. Iar pentru noi, ca bibliotecari, acesta e cel mai prețios tip de feedback - care ne confirmă că tehnologia e un mijloc, nu scopul, și că narațiunea trebuie modelată împreună cu utilizatorul.
De la persoanele cu deficiențe de vedere am primit constant două mesaje. Primul: descrierile audio sunt utile atunci când sunt concrete, ordonate spațial și nu sunt excedate de detalii; ajută la orientare și la formarea unei „hărți mentale” a expoziției. Al doilea mesaj: simplitatea interfețelor contează enorm. Butoane puține, contrast bun, feedback haptic clar. Când „simți” un obiect (sau conturul lui) și, în același timp, asculți povestea într-un ritm pe care îl controlezi, experiența devine memorabilă. În organizarea piloților SHIFT am mizat tocmai pe acest mix multisenzorial.
Pentru persoanele cu deficiențe de auz, solicitările au fost la fel de clare: subtitrări deschise, transcrieri și, acolo unde e posibil, interpretare în limbajul semnelor. Cei care folosesc aparate auditive au apreciat când spațiile audio-vizuale sunt bine semnalizate și când conținutul video are versiuni cu text sincronizat. Nu e doar o preferință; bunele practici arată că subtitrările cresc înțelegerea și sunt utile publicului larg, nu doar comunității cu deficiențe de auz.
Poate cel mai emoționant lucru a fost să vedem cum limbajul contemporan aplicat textelor vechi deschide dialogul cu publicul tânăr: „acum înțeleg despre ce e vorba, fără să-mi pierd răbdarea”. Asta confirmă că traducerea asistată de AI e puternică atunci când rămâne fidelă sensului și e revizuită curatorial, cu validare umană, din partea bibliotecarilor.
Implementarea proiectului SHIFT a implicat colaborarea dintre mai mulți parteneri internaționali și interacțiuni de schimb de know-how între culturi, țări și zone geografice în ultimii trei ani. Cât de competitivi credeți că suntem ca dezvoltatori români de software și ca profesioniști în domeniul public și cultural?
Pe scurt, prin SHIFT am demonstrat că România e competitivă exact acolo unde contează: în aplicații reale, în integrare tehnologică și în colaborarea public–privat. Faptul că un partener român (SIMAVI Romania) coordonează un consorțiu european Horizon și livrează o platformă unificată cu instrumente AI, vizuale și haptice spune multe despre maturitatea noastră tehnică și de management. Iar finalizarea și prezentarea rezultatelor la Digital Heritage 2025 confirmă anvergura europeană a acestei echipe mixte de dezvoltatori și specialiști GLAM.
La Târgoviște, am constatat în direct cum se leagă piesele: bibliotecari, muzeografi, universități, Consilii Județene, Camere de Comerț, mediu antreprenorial etc. în procesul de operaționalizare a soluțiilor SHIFT: integrarea instrumentelor în platformă, documentarea beneficiilor pentru utilizatori și scalarea prin centre județene de competențe digitale.
Din perspectiva entităților de business private, dezvoltatorii români au două atuuri care se văd în SHIFT: viteza de prototipare și disciplina de integrare. Nu doar creăm modele AI sau instrumente de procesare, ci le punem cap la cap într-o arhitectură coerentă, cu trasee editoriale, auditabilitate și opțiuni de export pentru partenerii externi (biblioteci, muzee, operatori culturali, edu-tech etc).
Pe de altă parte, dacă ne refeim la componenta publică și culturală, bibliotecarii români au dovedit alfabetizare digitală aplicată: de la curatorierea audiodescrierilor la testarea hapticii și la traducerea în limbaj contemporan a textelor vechi, bibliotecarii români au demonstrat flexibilitate și adaptabilitate.
Sigur, avem și provocări: proceduri greoaie de achiziții, fragmentare instituțională, migrația talentelor. Dar SHIFT ne-a arătat antidotul: standarde deschise, parteneriate consorțiale și indicatori comuni de impact (acces, autonomie, implicare). Când conectăm forța tehnică cu misiunea publică, România nu doar „ține pasul” cu Europa, ci propune modele replicabile. Din această perspectivă, răspunsul meu e clar: suntem competitivi - și ca dezvoltatori, și ca profesioniști culturali - atunci când lucrăm în rețea, pe o platformă comună, cu rezultate măsurabile și reutilizabile.
Dincolo de calendarul actual al proiectului, cum vă imaginați că va continua proiectul SHIFT să aducă valoare peisajului cultural, tehnologic și chiar economic al României?
Dincolo de calendarul de implementare al proiectului care se apropie de final, privesc SHIFT ca pe o infrastructură vie pe care ne dorim să o ducem mai departe. La Târgoviște, am adus împreună toate categoriile de actori locali și am agreat împreună posibilele dezvoltări post-implementare. Cu alte cuvinte, am mutat accentul dinspre cercetare spre operaționalizare, în cadrul rețelei.
Pe plan cultural, SHIFT rămâne o premieră absolută: povești digitale însuflețite, audiodescrieri, traduceri în limbaj contemporan, componente tactile și trasee curatoriale personalizate pentru patrimoniu. Ceea ce am testat în mediul bibliotecar și cu partile interesate - inclusiv persoane aparținând grupurilor vulnerabile - devine produs curatorial „la cheie” pentru biblioteci, muzee etc., gata de itinerat în țară și în Europa. Această logică de exploatare a rezultatelor o ancorăm în ecosistemele europene: Common European Data Space for Cultural Heritage și Europeana. Pe plan tehnologic, valoarea continuă a SHIFT vine din deschiderea și internaționalizarea rezultatelor. SHIFT a construit instrumente AI/ML pentru interpretare vizuală, prezentare asistată și integrare tactilă. Partenerii SHIFT le “fixează” într-o arhitectură operabilă de bibliotecari, curatori și parteneri tech etc.
În fine, din rolul meu la ANBPR, văd guvernanța SHIFT ca piesa care garantează continuitatea și eficiența: un „cadru de operare” comun (metodologie, KPI de impact - acces, autonomie, implicare, conversii turistice), acorduri consorțiale între biblioteci, și modele unitare de creștere a competențelor digitale și design incluziv pentru lucrătorii din domeniile culturale și creative. Evenimentul de la Târgoviște ne-a arătat că avem masa critică: consilii județene, universități, camere de comerț, IMM-uri creative, gata să ducă mai departe platforma și să o alimenteze cu conținut și proiecte. Asta înseamnă, în termeni simpli, valoare culturală care produce valoare economică, iar bibliotecile ar putea să își asume rolul de facilitatori ai acestui nou ecosistem de servicii bazate pe tehnologie.
Soluțiile software moderne, instrumentele de inteligență artificială și o abordare centrată pe inovare pentru accesibilizarea patrimoniului cultural se pot îmbina cu succes, pentru a deschide porți spre cunoaștere pentru toate tipurile de public.
Prin SHIFT, Ioana Crihana și ANBPR ne reamintesc că memoria culturală nu înseamnă doar să conservăm trecutul, ci și să îl facem accesibil, atractiv și incluziv pentru viitor. Pe măsură ce bibliotecile își asumă un nou rol în managementul activelor culturale, proiectul SHIFT demonstrează că soluțiile software moderne, instrumentele de inteligență artificială și o abordare centrată pe inovare pentru accesibilizarea patrimoniului cultural se pot îmbina cu succes, pentru a deschide porți spre cunoaștere pentru toate tipurile de public.
