Articole filtrate dupa data: Martie 2023

Proiectul de branding al Iașului, orașul creatorilor, a câștigat medalia de aur în cadrul Transform Awards, cea mai mare competiție de branding din Europa, la categoria Best Place or Nation Brand. Decernarea premiilor a avut loc la Londra, în cadrul galei care a reunit cele mai mari agenții de branding din lume, printre care Landor & Fitch, Interbrand, Pentagram, Interbrand, Lantern și Someone.

Juriul, format din specialiști în branding și marketing de la companii precum Twitter, Adidas, Nestlé sau Oxford University Press, au acordat premiul orașului Iași pentru versatilitatea identității vizuale care celebrează numele orașului într-un mod unic și creativ, permițând explorarea în diferite siluete și expresii spațiale. Identitatea arată schimbarea prin care trece orașul și viziunea orientată spre industriile creative.

„Nu cred ca poate fi o bucurie mai mare pentru noi decât cea de a pune toată munca și pasiunea în crearea unei viziuni pentru viitorul orașului pe care-l iubim", spune Alexandru Munteanu, fondator și manager Namogo. „Suntem fericiți că juriul a recunoscut curajul și versatilitatea conceptului și că vocile celor care știu ce înseamnă un astfel de proiect s-au auzit mai tare. Sperăm ca tot mai multe dintre propunerile de implementare a acestui brand la nivel local pe care le-am făcut să fie, în sfârșit, executate. Realizarea acestei viziuni de oraș al creatorilor nu stă pe umerii unui singur om sau ai unei asociații, ci depinde de noi toți, pentru mulți ani de acum înainte."

Analiza contextului și a trendurilor

Municipiul Iași s-a schimbat substanțial în bine în ultimii ani. Creșterea economică, procesele de modernizare a infrastructurii si a transportului, inițiativele private și viața socială mai bogată sunt doar câteva dintre planurile în care orașul a evoluat.

Imaginea sa în exterior, de oraș istoric și cultural cu dezvoltare lentă în comparație cu celelalte orașe din țară, nu mai corespunde realității. Direcția de comunicare oficială bazată în principal pe trecutul bogat al orașului (Capitala Istorică a României, Locul unde s-a născut România etc.) nu mai este suficientă întrucât nu reușește să determine interesul cuvenit pentru turiști și investitori.

Iașul este astăzi un oraș vibrant, cel mai tânăr oraș din România din punct de vedere demografic, cu o industrie IT în plină ascensiune, comunități locale creative și o multitudine de atracții și evenimente unice. Istoria și modernitatea se îmbină perfect aici.

La nivel european, sectoarele culturale şi creative contribuie atât la coeziunea şi diversitatea socială a Europei, cât şi la economia sa, cu 4,2 % din PIB-ul total al UE şi 3,7 % din forţa de muncă din Uniunea Europeană. Bugetul total disponibil pentru programul „Europa creativă” aferent perioadei 2021-2027 se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de euro, o creştere de 63 % faţă de perioada 2014-2020. Industriile creative se dezvoltă și în Iași, din ce în ce mai mult, și evenimente precum Romanian Creative Week, Filit, Serile Filmului Românesc, Rocanotherworld, Classix, Sinestezia, Codecamp și multele altele reușesc să devină branduri locale de succes, cu expunere importantă la nivel național și internațional. Una dintre cele mai mari oportunități pentru dezvoltarea economiei creative în orașul nostru este mediul academic, cu peste 60.000 de studenți în 7 universități. Astfel, Iașul are cel mai bun context pentru a investi în motorul industriilor creative: tinerii.

Acest context impune crearea unei identități de brand care să vorbească despre “noul Iași“, un oraș care își respectă trecutul dar se uită spre viitor, pentru a-l ajuta să-și vândă mai bine produsele și serviciile și a crea altele noi, pentru a atrage turiști, investitori și oameni care să vrea să trăiască aici.

Concluzii cercetare

Pentru a identifica percepția publicului și asocierile actuale s-au analizat și diseminat chestionarele aplicate în elaborarea Strategiei de Turism 2018-2030. În plus, au avut loc peste 30 de interviuri cu ieșeni și turiști români și străini la sfârșitul anului 2021. Mai jos sunt prezentate principalele concluzii-cheie rezultate din etapa de cercetare.

• Conștiința colectivă asupra valorii orașului se bazează încă, în mod semnificativ, pe trecut și moștenirea acestuia, care au fost mult timp singurele valori recunoscute unanim. Însă, în ultimii 20 de ani, motoarele dezvoltării orașului au fost tinerii și creativitatea lor, universitățile și companiile angajatoare, inițiativele și noile comunități de idei, toate acestea transformând Iașul într-un oraș modern și vibrant.
• Există o discrepanță importantă între felul în care orașul Iași s-a dezvoltat în ultimii ani și cel în care continuă să se promoveze prin atracțiile istorice și cultura clasică. Astfel, orașul nu reușește să-și atingă potențialul maxim de atractivitate pentru anumite categorii de turiști și investitori.
• Comunitățile creative au realizat proiecte semnificative care cresc vizibilitatea orașului și oferă oamenilor noi experiențe, însă simt nevoia unei coagulări mai puternice, a unui sprijin mai mare și a recunoașterii din partea autorităților pentru proiectele lor.
• O bună parte din tineri încă aleg să plece din cauza oportunităților limitate de creștere profesională, a nevoii de a obține venituri mai mari și în căutarea unui loc mai activ social. De asemenea, noile generații care au contribuit semnificativ la schimbarea orașului în ultimii ani nu se simt reprezentate de discursul oficial.
• Industriile creative joacă un rol din ce în ce mai important în economia locală, în special industria IT și Outsourcing. Tot mai mulți ieșeni aleg o carieră antreprenorială în sectoare precum design, tehnologie, arte vizuale, meșteșuguri și artizanat, muzică, publicitate și altele. Interviurile au relevat o dorință profundă a acestora ca proiectele lor să reușească în Iași.
• Străinii care vin în Iași sunt încântați de ospitalitatea și deschiderea de care dau dovadă ieșenii și sunt surprinși de curățenia zonelor centrale, unde își petrec mare parte din timp.

Identitatea de brand a orașului Iași

Tagline

RO – Orașul creatorilor
EN – The city of creators
FR – La ville des créateurs
IT – La città dei creatori

Viziune

Orașul Iași va deveni principalul hub al industriilor creative din România, cu o identitate puternică fondată pe cultura creativă, mediul academic și sectorul IT, cu comunități bine sudate, care oferă o serie de experiențe turistice diferențiate, autentice și memorabile, sprijinindu-se pe spiritul creator al trecutului și patrimoniul istoric.

Misiune

Iașul va investi în politici și proiecte care să susțină economia creativă și comunitățile care lucrează și creează împreună, pentru ca industriile creative să devină principialul vector de promovare și dezvoltare economică și socială a orașului, pentru a-l face mai dezirabil pentru turiști, investitori și cei care vor să-și construiască viața aici.

Valorile și personalitatea brandului orașului Iași

Un oraș emblematic care își construiește un viitor demn de moștenirea trecutului prin cultivarea spiritului creator. Un oraș divers, cu oameni calzi și ospitalieri, care creează o viață mai bună pentru ei și pentru ceilalți.

• Creativ
• Primitor
• Divers
• Tolerant
• Colaborativ
• Boem
• Tehnologic
• Inteligent
• Verde
• Empatic

Competiție

Suceava, Timișoara, Cernăuți, Chișinău, Oradea, Cluj, Bacău – Competiția internă/regională bazată pe resursă turistică asemănătoare, dimensiune si proximitate

Lublin (PL), Kosice (SK), Katowice (PL), Brno (CZ), Pecs (HU), Novi Sad (SRB), Plovdiv (BG) – Competiția regională/est europeană bazată pe resursa turistică asemănătoare, aceleași centre emițătoare de turiști și dimensiunea turistică comparabilă

Diferențiere

1. Capitală istorică și culturală a României
2. Orașul premierelor
3. Mediul academic care oferă anual peste 50.000 de absolvenți cu pregătire excelentă
4. Industria IT si Outsourcing (cel mai mare angajator, cu peste 25k de angajați)
5. Interfață către Republica Moldova și întreg spațiul ex-sovietic
6. Al doilea oraș ca număr de obiective de patrimoniu național
7. Cel mai tânăr oraș din România din punct de vedere demografic
8. Locuitori primitori și prietenoși

Implementarea brandului - o singură voce

Implementarea brandului orașului Iași este un proces de durată (aproximativ 5 ani), care include o serie de pași și implicarea tuturor factorilor de decizie. Primul pas este asumarea colectivă a conceptului și a strategiei de brand. Actorii din industriile creative pot să devină ambasadori ai brandului prin promovarea lui și implicarea în proiectele care, în timp, să livreze promisiunea de brand conturată în această viziune. Toate entitățile enumerate mai jos vor folosi identitatea de brand pentru a avea o voce comună și a întări, în anii care urmează, mesajul central al strategiei.

Iată câteva exemple de roluri ale actorilor cheie în implementarea brandului:

Industriile creative vor juca cel mai important rol în implementarea brandului la nivel local. Adoptarea de către acestea a noii viziuni va însemna cel mai puternic semnal pentru îndeplinirea promisiunii de brand

Exemple de acțiuni concrete:

• folosirea etichetei “Iași – Orașul Creatorilor“ pe afișele de evenimente
• folosirea etichetei “Creat în Iași / Created in Iași” pe ambalajele produselor, cu diverse declinări de tipul: Roasted in Iași, Packaged in Iași, Designed in Iași, Crafted in Iași, Founded in Iași etc.
• plasarea elementelor identității vizuale în interiorul cafenelelor și restaurantelor, pe meniuri și pe alte materiale de promovare
• integrarea tagline-ului “Orașul Creatorilor” în comunicarea verbală online și offline

Identitatea de brand a orașului Iași poate fi consultată pe https://namogo.com/project/the-city-of-creators/

Strategia de brand, împreună cu un ghid complet de utilizare a Identității vizuale, se găsesc la https://brand.destinationiasi.ro/

----

Strategia și identitatea de brand au fost create de Namogo, studio ieșean cu peste 15 ani de experiență în branding și design, pentru municipalitatea ieșeană, prin colaborare cu Asociația Destination Iași.

Învăţarea este cu siguranţă o provocare pentru noi toţi şi mai ales pentru aceia care navighează într-un mediu profesional aglomerat. Cu toate acestea, cei care reuşesc să o abordeze plini de curiozitate şi deschişi la nou, identificând beneficiile aduse, merită toată recunoaşterea noastră. Şi printre ei se numără Simona Mincu, Global B2B Marketing Manager la Intrum, care ne-a povestit despre cum şi-a găsit motivaţia interioară necesară pentru a urma Programul de Leadership în Marketing, cursul CIM (Chartered Institute of Marketing) acreditat internaţional, disponibil la Institutul de Marketing, care îşi propune să pregătească profesioniştii de marketing seniori pentru a deveni lideri ai schimbării în organizaţiile din care fac parte.

Simona este un exemplu de perseverenţă şi organizare, iar secretele, pe care le-a aplicat pentru a creşte în domeniul marketingului, ne stau la îndemână tuturor. Aşa că , vă invităm să le descoperiţi în interviul de mai jos, în care Simona a detaliat parcursul ei profesional, importanţa acordată consumatorului şi modul în care evaluează nevoia de perfecţionare.

Ce te-a determinat să alegi un job în marketing?

Cred că mai degrabă eu şi marketingul ne-am ales reciproc. Povestea noastră începe în 2005, când am intrat la ASE, la Facultatea de Marketing. Marketingul era, alături de FABIZ una dintre facultăţile pe care îmi doream să le urmez. Am luat o notă mai bună la admiterea la Facultatea de Marketing şi am intrat pe locurile de la buget. Ulterior, mi-am dorit foarte mult să profesez în domeniu, însă nu pot spune că a fost foarte simplu să găsesc un job în departamentul de marketing al unei organizaţii sau într-o agenţie de publicitate. Aşa că, în 2010, atunci când IQads a lansat primul proiect de talente în marcomm, IQ Ads Kadett, mi-am spus că nu trebuie să ratez această oportunitate. Astfel, m-am numărat printre cei norocoşii care, timp de 2 săptămâni, au luat contact cu „greii” din publicitare şi s-au familiarizat cu industria, de la account management la creaţie. Ȋntotdeauna mi-a plăcut să fiu în mijlocul acţiunii, aşa că în cadrul studiilor de caz, eram account managerul, experienţă care mi-a folosit ulterior în toate joburile avute.

Dacă în facultate învăţasem noţiuni de marketing economic, în cadrul IQads Kadett am avut ocazia să cunosc mai bine zona de advertising şi uşor, uşor să profesez în cadrul acesteia, prima experienţă de account fiind în cadrul Ampro Design, agenţie multipreamiată de branding şi packaging. Acolo am gustat efectiv din viaţa de agenţie, de la brief la debrief la overtime, la întâlniri cu clienţii şi până la petreceri seara după program. Ulterior, am ajuns la client, dar un client atipic, pe numele lui F64, care dorea să îşi consolideze agenţia internă de marketing. Au urmat ani grei şi frumoşi, în care, împreună cu echipa „luptam” pentru ideile noastre, le pitch-uiam intern şi apoi extern, la partenerii cu care lucram. A fost perioada în care am învăţat digital şi e-commerce. Peste tot în piaţă se făcea atunci pionierat, se întâmplau primele ediţii de Black Friday, iar creaţia în retail era cu adevărat efervescentă, paginile de 404 întrecându-se în concepte. Odată ce am debutat în marcom, am vut un parcurs firesc, crescând de la Junior Account Manager la Marketing Specialist, la Brand Manager, Director de Marketing şi, în prezent, Global Marketing Manager. Dar nimic nu a fost întâmplător, cel puţin în cazul meu ecuaţia parcursului profesional a avut la bază un plan strategic cu patru piloni bine definiţi: implicare, pasiune, rezultate şi educaţie.

Cum ai reuşit să faci trecerea de la marketingul pentru companii din domeniul retail la mass media şi la servicii financiare?

În momentul când faci marketing pentru „client”, pe lângă best practices, benchmarks, strategie, obiective şi KPIs, este foarte important să simţi brandul şi, mai mult decât atât, să simţi consumatorii acestuia. Astfel, consider că sunt relevante următoarele:

1. Insight-ul şi intuiţia reprezintă o parte importantă a creaţiei în marketing. De obicei, sunt native, dar în timp, pentru un efect maxim, trebuie exersate. Iar pentru a fi practicate, iar aici mă refer la partea în care e necesar „să vinzi” intern ideile, acestea trebuie să aibă la bază argumente şi justificări solide. Nu poţi merge la CEO şi să-i spui că pariezi tu, personal, pe faptul că acel insight va fi câştigător pentru audienţa companiei.

2. Training şi dezvoltare. Aici intervine diferenţa dintre middle şi senior, între valoarea studiilor universitare şi a programelor post-graduate, precum Marketing Leadership. Realizez abia acum, după ce am parcurs 3 module alături de tutori cu experienţă din programul OXCOM, valoarea pe care modelele de analiză o aduc pentru argumentarea unei tactici sau a unei noi strategii.

3. Data & Analytics. În plus, avem la dispoziţie o multitudine de date care argumentează la rândul lor eventualele ipoteze bazate pe intuiţie. Majoritatea brandurilor, pentru care am lucrat, aveau partea de analiză de date foarte bine pusă la punct, iar dacă nu era aşa am implement-o în scurt timp pentru a putea identifica şi argumenta toate deciziile propuse. Componentele oricărei strategii sunt segmentarea, targetarea şi poziţionarea. Cum să targetezi şi să te poziţionezi dacă nu cunoşti datele specificesegmentelor tale, fie ele din B2B sau B2C?

Cum îţi organizezi ziua ca Marketing Manager?

Lucrez în marcomm de aproape 10 ani şi mă gândesc cu simpatie la primele interviuri cu HR-ul sau cu Marketing Directorul, iar când eram întrebată despre trei calităţi, enumeram printre ele şi organizarea. Poate că, în timp, organizarea se sedimentează în stilul de lucru, însă cu siguranţă acum poate că aş menţiona stabilirea de priorități în acţiunile de marketing, în funcţie de rezultate sau în funcţie de matricea Eisenhower “Urgent-Important”. Una dintre cărţile care au contribuit la dezvoltarea mea şi pe care oricine ar trebui să o citească, indiferent de zona în care activează, este „The 7 habbits of higly effective people”- Steven Covey.

Prin urmare, în funcţie de perioadă şi de proiectele în derulare, mă organizez în consecinţă. Totuşi, cele trei principii pe care le aplic constant sunt:

• Dimineaţa încep cu task-urile pe care trebuie să le deleg, astfel încât colegii mei să aibă cât mai mult timp la dispoziţie pentru rezolvarea lor. Este posibil ca unele deadline-uri să fie EOD sau EOBD, aşa că este important ca ei să aibă la dispoziţie cât mai mult timp.
• Metoda Agile – uneori, este mult mai uşor să ai o conversaţie pe Teams în loc să deschizi un thread de e-mailuri care se poate lungi mai mult decât este cazul. Lucrând cu 24 de ţări, încerc să fac un mix între metodele de comunicare astfel încât să păstrez e-mailul ca şi canal formal de comunicare sau unde sumarizez discuţiile purtate pe Teams. Iar în cazurile în care poate exista o barieră de limbaj sau de comunicare, cel mai simplu este să organizez un scurt call pentru a mă asigura că informaţia a fost transmisă eficient.
• Focus-time – din ce în ce mai greu de alocat, însă, încerc să nu mai am aşteptări nerealiste de a-mi seta acest timp într-o zi cu 4-5 call-uri. Aşa încerc, mai degrabă, să comprim cât mai multe discuţii într-o zi şi să-mi păstrez altă zi pentru prezentări, strategii, research-uri. Pentru că oricât de mult am încerca, trebuie să recunoaştem că nu putem fi productivi 8-9 ore întregi pe zi şi cu cât suntem mai multi-tasking cu atât uneori putem fi mai ineficienţi.

Şi, din nou, cred că organizarea zilei şi a timpului ţine de proiectele în lucru – uneori poţi avea zile intense de 12 ore, pentru că volumul de proiecte este foarte mare – de exemplu la început de an când se stabileşte strategia, bugetele care ulterior trebuie comunicate şi implementate, iar apoi, perioada septembrie-decembrie cand planul de marketing este ajustat conform rezultatelor din primul semestru. Deci, oricât de organizaţi ne-am dori să fim, într-o lume în care totul devine din ce în ce mai rapid, trebuie să învăţăm să fim flexibili şi să ajustăm planurile „on the go”, astfel încât să corespundă obiectivelor setate.  

Ce instrumente te ajută în activitatea zilnică?

Pe lângă tool-urile din suita Google: Analytics, Adwords, Trends etc, cel mai mult mă ajută energia echipei şi discuţiile pe care le avem. Cred cu tărie că atunci când vorbim şi împărtăşim idei, se creează un spaţiu inspiraţional de care trebuie să profităm fiind prezenţi şi 100% implicaţi. Având în vedere că fac parte din echipa internaţională şi că lucrez 90% remote, Teams este spaţiul care facilitează cel mai bine mediul de call-uri şi meeting-uri, deci cred că merită menţionat. ?

Care sunt sursele tale de inspiraţie zilnică?

Oamenii, poveştile, concurenţa, ştirile, mediul extern – chiar şi o călătorie cu metroul, buss-ul sau tranvaiul reprezintă o potenţială sursă de inspiraţie. Pentru mine este foarte important să cunosc publicul căruia mă adresez şi astfel încerc să îl întâlnesc şi să îl înţeleg prin toate touch-pointurile.

Recunosc că nu mi-am stabilit o rutină de a urmări anumite publicaţii, ci din contră – odată cu diversitatea canalelor media încerc să mă expun multiplelor forme de conţinut – de la podcasturi pe Spotify la Tik-Tok şi ChatGPT. Consider că este obligatoriu pentru noi, ca marketeri, să fim implicit şi early adoptors şi să fim acele persoane din organizaţie care sunt la curent cu tot ce este nou în materie de media & tech.  

Care a fost cea mai mare provocare profesională avută în ultimul an? Ce crezi că te-a ajutat să-i faci faţă?

Cea mai mare provocare profesională a fost trecerea de la o poziţie locală la una globală. Dacă până în 2022 am construit branduri şi echipe pe plan local, începând cu aprilie 2022 am preluat strategia de marketing B2B la nivel global, coordonând 24 de ţări. Din nou, programul de Leadership Marketing m-a ajutat la formularea strategiei globale, pentru care am aplicat modele de analiza tip Pestel, Matricea BSG, analiza Vrin/Vrio, matricea riscurilor etc, precum şi la stabilirea unui limbaj de business comun. Ca şi exemplu, noi în România, când ne referim la avantaj competitiv vorbim mai degrabă despre diferenţiatori de marketing, mai mult sau mai puţin „calculaţi”, pe când la nivelul Board-ului, din această categorie fac parte toate elementele care îi oferă companiei o marjă a profitului care o poziţionează în top 3 jucători pe piaţa în care activează.

Cum integrezi învăţarea în activitatea curentă?

Nu este simplu ca, după 10 ore de stat în faţa laptopului, să îţi schimbi mind-set-ul şi să deschizi platforma OXCOM. Poate unii colegi reuşesc să citească materialele şi în momentele de respiro de la job, însă trebuie să recunosc că până acum am funcţionat cel mai bine dacă am dedicat 2-3 ore zilnic, de obicei în intervalul 21-23. În primele săptămâni, datorită entuziasmului, a fost mai uşor, iar ulterior acest mod de lucru s-a transformat în obişnuinţă. Încerc să mă automotivez şi să gândesc din perspectiva „costului de oportunitate” al acelor 2 ore – pot să le aloc studiului, fapt care îmi va aduce multiple beneficii pe termen mediu sau pot să le aloc relaxării pe canapea, în faţa unui ecran în scop de entertainment, fapt care îmi va aduce doar o satisfacţie de moment. Bineînţeles că uneori am nevoie de pauze pe care de obicei mi le iau între sesiunile de feedback – o săptămână până când tutorele trimite feedbackul este pentru relaxare. ?

Ce cursuri ai recomanda unei persoane care îşi doreşte să aprofundeze domeniul marketingului?

În funcţie de organizaţia în cadrul căreia se profesează, marketingul poate încorpora unul sau mai multe politici şi strategii: promovare, preţ, distribuţie (aici putem include şi online-ul, ca un canal logistic), produs, personal, mai nou poate şi sustenabilitate. De obicei, pe plan local, 80% din activitatea departamentului de marketing este concentrată pe strategia de promovare, însă aici includem: PR, media, comunicare, online, influencers, social media etc. Existând atâtea laturi şi faţete pe care le putem aborda, aş spune că, în funcţie de experienţă, persoana în cauza ar putea aprofunda o anumită zonă a marketingului, mai mult sau mai puţin cunoscută sau atractivă. De exemplu, chiar dacă am crescut odată cu marketingul digital, la un moment dat aveam serioase lacune în zona de SEO. „Prinsesem” câteva tactici, însă nu cunoşteam neapărat algoritmii, teoria şi principiile de bază. Aşa că am urmat un curs SEO de 3 luni care m-a ajutat la întregirea informaţiei din suita de canale digitale. Şi chiar am fost hands-on pe campanii in-site şi off-site, pentru a mă convinge de valoarea informaţiei. În 6 luni am adus website-ul companiei de pe pagina 3 în Google pe locul 1.5 în Google organic, doar aplicând noţiunile învăţate la curs şi cu un buget modic de backlink-uri. Apoi, recunosc că nu am mai fost atât de concentrată pe SEO, am delegat-o unei agenţii, însă cu ajutorul cursului şi a unei scurte practici am ştiut ce să cer agenţiei astfel încât să performăm în continuare.  

Care au fost provocările/lecţiile din care ai învăţat cel mai mult?

Obişnuiam să spun că cel mai mult am învăţat din provocări şi din momentele în care am ieşit din zona de confort. Însă atunci când lucrezi într-o echipă internaţională şi iei contact cu un mediu multi-cultural, înveţi în fiecare zi doar fiind atent şi prezent. Înveţi de la cei din jur, de la competiţie, de la colegii din alte departamente. Înveţi din alegeri şi din feedbackul primit, nu neapărat pe cale oficială. Iar ultimul an a fost o experienţă constantă de învăţare – programul de Marketing Leadership încă mă provoacă – sunt în continuare informaţii şi modele pe care nu le-am aplicat, deşi le-am învăţat. Iar o lecţie pe care am învăţat-o şi pe care îmi face plăcere să o dau mai departe, este că nu trebuie să fii stresat sau provocat constant pentru a te autodepăşi – cea mai sănătoasă evoluţie este aceea care porneşte din interior, este driver-ul care ne motivează să ne îndreptăm către un anumit obiectiv, şi nu cel care ne face să fugim de o anumită situaţie.

How do Organisations Buy, Implement and Use Customer Data Platforms (CDPs) and what’s the state of the customer data platforms across Europe? The latest report “The State of the CDP”  done by Tealium brings many updates and takeaways for marketers in  the process of  acquiring, building or improving this function and provides data and insights on top 3 ways CDPs could improve:

Managing and utilizing data — an organization’s most valuable asset — is the driving force behind any digital transformation strategy if it is to achieve the success the investment demands. If companies want to solve business challenges brought about through organizational silos (leading to poor customer experiences and subsequent loss of sales and revenue), they need the ability to orchestrate data across the enterprise. That means taking a universal approach that connects data in real-time — especially in operational sides of the enterprise such as cross-team working practices, company-wide technologies, and internal processes.

Poor data yields poor insights

The value of unified customer data becomes even clearer when you consider the future challenges that marketers and data professionals will face. Technologies are increasingly becoming walled gardens, threatening to silo away valuable insights. Machine learning is becoming an integral part of any data-driven business, but in order to maximize the opportunity it brings, it has to be seen as a whole rather than in fragments. Furthermore, it needs to be as clean and precise as possible — poor data yields poor insights.

Unfortunately, the majority of organizations are not equipped for this new reality. The multiplication of new data sources makes the task even more difficult, and underinvestment in the right technology to solve these challenges becomes an avoidable danger to the business. As the CDP ecosystem matures, the absence of this functionality will become a growing liability.

How are organizations addressing this challenge and overcoming risk?

This is the enormous promise of Customer Data Platform (CDP) technology. By providing a single source of truth for customer data across all departments and functions, from marketing to data and analytics to IT, CDP technology can orchestrate customer data across an organization and help protect against that risk. A full-featured CDP can power real-time activation of marketing campaigns and other events, enable compliance with increasingly complex data privacy legislation and — for data-mature organizations — supply rich, high-quality datasets to advanced machine learning applications.

What Roles Comprise a CDP Initiative?

Many of the most important roles will align with current marketing roles. Some of the key stakeholders that make up the day-to-day operations will include:

1. A CRM operator

2. Customer Insights

3. Marketing Analytics

4. Technical resource(s).

Beyond core team members, there will be many stakeholders and executive sponsors that need to be aware of the impact of the CDP. Any team that has a hand in data orchestration — i.e. any team responsible for a tool the CDP will integrate with — will need to be in the loop. Executive sponsors will be critical for enforcing the new processes from the top down.

Key findings

On average of 48% of European organizations said that CDPs will be absolutely essential for complying with data privacy regulations by 2025.

An average of 16% of respondents said their current CDP had built-in privacy and consent management features.

When respondents were asked how their CDP could improve, more real-time functionality was the third most important response across Europe.

86% of European organizations said their main motivation for implementing a CDP was the desire to engage with customers in real-time, unrestricted by rigid paths or campaigns — making that the third most popular response.

“The State of the CDP” report explores the behaviors and attitudes of 873 European decision-makers in marketing and data/analytics. The survey was conducted in March and April of 2020 and sponsored by  Tealium. The company is a US headquartered American company founded in 2008 in San Diego, California that sells enterprise tag management, an API hub, a customer data platform with machine learning, and data management products. It has offices in the US, Singapore, UK, Germany, Japan, Netherlands, France and Australia.

NN, liderul pieței de asigurări de viață, susține tinerii talentați și pasionați de tehnologie să își dezvolte abilități și competențe digitale esențiale pentru o carieră în domeniul IT. Compania lansează astfel în România NN Bootcamp, un program internațional de învățare accelerată dedicat studenţilor şi proaspeților absolvenți, cu scopul pregătirii lor pentru obţinerea certificării Salesforce Administration. Prin această inițiativă, care se desfășoară în mai multe țări unde este prezent NN Group, compania urmărește să susțină dezvoltarea generațiilor viitoare de specialiști IT și să creeze oportunități profesionale pentru cei care vor să contribuie la accelerarea insurtech în România.

 NN Bootcamp face parte din strategia amplă de transformare digitală a NN, ca parte a misiunii de a deveni asigurătorul digital al viitorului. Programul oferă entuziaștilor IT acces la training-uri cu mentori internaționali, prin care își pot dezvolta cunoştinţele și competențele tehnice, prin informații teoretice și teme practice, dar și prin implicarea într-un proiect real al companiei, cu aplicabilitate în peisajul actual din piața muncii IT.

„La NN, digitalizarea e o prioritate strategică, pentru că vrem să oferim mereu clienților o experiență digitală care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor. De aceea, investim în inițiative ample care să susțină inovația și dezvoltarea insurtech în România, atât la nivel operațional, cât și atunci când vine vorba de talente care vor să contribuie la această misiune. Prin NN Bootcamp, oferim tinerilor un program de învăţare accelerată, cu provocări reale, nu doar teoretice, într-un cadru internaţional susţinut de specialişti din NN. Candidații vor fi pregătiţi pentru susţinerea certificării de Salesforce Admin şi vor avea posibilitatea să obţină un job în cadrul echipei noastre”, spune Laura Uceanu, Chief Information Officer la NN România.

NN Bootcamp se adresează studenților în ultimul an, masteranzilor sau proaspeților absolvenți din facultăți precum Politehnică, Cibernetică, Informatică, Matematică sau alte specializări tehnice, interesați să-și dezvolte o carieră în domeniul IT. Pentru a candida pentru un loc în NN Bootcamp, tinerii se pot înscrie pe parcursul lunii martie în baza CV-ului, demonstrând ulterior, în cadrul unei discuţii cu echipa de recrutare, performanțele academice, activitățile extracurriculare, abilitățile tehnice și eventuale experiențe profesionale.

NN își propune astfel să atragă tineri talentați în domeniul tehnologiei, cu abilități de comunicare și motivație să învețe și să se dezvolte alături de o echipă de profesioniști entuziaști. Prin tot ceea ce fac, specialiștii IT din cadrul companiei se dedică accelerării transformării digitale în asigurări, iar NN este locul unde fiecare angajat este încurajat să acționeze și are autonomie în luarea deciziilor, este susținut să fie mereu mai bun, să crească împreună cu echipa din care face parte și, mai ales, să facă o diferență.

Programul se va desfăşura pe parcursul a 12 săptămâni, perioadă în care tinerii selectați vor parcurge modulele online de învăţare și vor beneficia de sesiuni aplicate de mentorat susţinute de specialişti din grupul NN. De asemenea, tinerii vor experimenta modul de lucru într-un proiect real de business, se vor pregăti pentru susţinerea examenului de certificare Salesforce Admin și au posibilitatea să primească o ofertă de angajare în cadrul NN, în România sau pe plan internațional.

• Agenția de creație a grupului de comunicare de marketing dentsu, Dentsu Creative a lansat raportul Trends 2023, ce explorează noua epocă a volatilității și speranței.
• Raportul, intitulat, pe urmele romanului lui Charles Dickens, „Poveste despre noi orașe” („A Tale of New Cities”), explorează dualitățile moderne ale progresului și regresului, ale optimismului și anxietății, un echilibru schimbător între vechi și nou, tehnologie și umanitate, inovație și tradiție.
• Dentsu Creative a identificat 12 tendințe care vor modela și vor perturba industria comunicării în 2023. Acestea au fost grupate în șase perechi, pentru fiecare dintre acestea fiind examinate atât provocările, cât și oportunitățile pe care le oferă societății.

Într-o măsură din ce în ce mai mare, volatilitatea, conflictele, recesiunea, schimbările climatice și inflația au devenit realitatea în care trăim, la nivel global, și influențează modul în care comunică brandurile. Cel mai relevant pentru branduri este faptul că în replică apar noi modele de influență pe măsură ce oamenii caută noi surse de leadership și inspirație.

Marius Tianu, Director de Creație pentru Dentsu Creative în Europa de Sud-Est, observă prezența acestor tensiuni inclusiv în această regiune: „În timp ce ne confruntăm cu o serie de perspective sumbre - inflația, implicațiile războiului, costul vieții - vedem, de asemenea, mugurii verzi ai speranței care ne dau motive de optimism. Este încurajator să vedem cum comunitățile își iau soarta în propriile mâini, în vreme ce noile instrumente deschid oportunități neprevăzute. Prin urmare, în loc să ne cantonăm în percepțiile noastre negative, ne putem gândi cum putem depăși în 2023 aceste probleme cu ajutorul creativității, al imaginației și al inovației”, afirmă Tianu.

Tendințele cuprinse în raport sunt sintetizate pe baza evoluțiilor din întreaga lume și, deși majoritatea lor sunt cu adevărat globale, ele au o relevanță ridicată pentru Europa și Europa de Sud-Est.

12 tendințe pentru 2023

Cele 12 tendințe care reflectă nisipurile mișcătoare pe care evoluează astăzi afacerile și cultura sunt:

1. Sfârșitul monoculturii à În căutarea șocului cultural

Sfârșitul monoculturii este reflectat în date statistice care arată că, la nivel global, doar 36% din populație mai crede în forța guvernelor de a-și ține unite propriile popoare, sau în declinul religiei în Anglia și Țara Galilor, unde pentru prima oară în istorie creștinii autodeclarați sunt minoritari. Pe de altă parte, tinerii consumatori, cărora cultura tradițională le oferă mai puține aspirații, caută experiențe imersive în culturi cu totul noi, în căutarea unui autentic șoc cultural după anii și lunile „pierdute” în pandemie. De exemplu, în 2012 circa 1,3 milioane de persoane au început să învețe limba ucraineană.

Pentru branduri, poveștile nespuse încă, adevărurile ascunse și participarea consumatorilor la construcția brandului reprezintă tot atâtea oportunități.

2. Sănătatea mintală în criză à Imperativul bucuriei

În Europa, sănătatea mintală a devenit un subiect pe agenda zilei, din cauza efectelor pandemiei dublate de costul în creștere al vieții și de suprasolicitarea sistemelor publice de sănătate. Ca răspuns, oameni caută alinarea în izolarea față de lume, fie că vorbim de cultivarea unor pasiuni precum gătitul sau amenajările interioare. Jumătate dintre europeni spun că „incertitudinea” este termenul care descrie cel mai bine starea lor interioară.

În acest context întunecat de criză macro-economică, oamenii își doresc mici momente de joacă și bucurie, sau satisfacerea unor capricii simple.

Brandurile care vor merge în întâmpinarea consumatorilor pentru a le oferi sprijin – de orice natură, de exemplu pur și simplu ocazia de a se deconecta prin umor – le vor câștiga acestora încrederea, mai ales atunci când compania va demonstra că principalul său obiectiv nu sunt vânzările sau interesul propriu.

3. Toxicitate în industria tehnologiei à Meta-diversitate

Subiecte precum viața privată în era tehnolgiei, cyber bullying-ul și dezinformarea au erodat puternic încrederea consumatorilor. În Regatul Unit, timpul petrecut online de către consumatori a atins un platou în 2022, un posibil efect al neîncrederii în digital, în timp ce numărul persoanelor care afirmă că social media le provoacă anxietate a crescut cu 11% față de jumătatea anului 2020. Efectul este resimțit chiar și în jocurile online: 83% dintre jucătorii cu vârsta între 18 și 45 de ani au declarat că au fost supuși hărțuielilor în jocuri multiplayer online, reprezentând în cifre absolute circa 80 de milioane de jucători.

Ca răspuns, s-au înmulțit apelurile pentru mai multă responsabilitate și incluzivitate în meidiul online, și peste jumătate din copiii cu vârsta între 12 și 15 ani afirmă că protejarea altora de bullying este ceva important pentru ei atunci când joacă online.

Brandurile ar trebui să abordeze în mod conștient aspecte precum reprezentarea grupurilor, pentru le a oferi tuturor un spațiu sigur, mai ales celor mai vulnerabili, și să se angajeze în conversații autentice cu platformele sociale.

4. Marea Renunțare à Marea Natură

De la „marea demisionare” la „quiet quitting”, asistăm la declinul culturii performanței cu orice preț la locul de muncă. Însăși vechea definiție a succesului la muncă este în curs de a fi abandonată. 70% dintre angajați afirmă că ar renunța la actualul loc de muncă în schimbul unei oferte care include politici active de reducere a riscului de burnout. Mai mult, în special generațiile tinere preferă să amâne marile achiziții, precum locuința sau mașina.

Răspunsul vine sub forma trăirii vieții ca atare, fenomen vizibil în fluxurile de TikTok care prezintă, nefiltrat, conținut din viața utilizatorilor. În paralel, a devenit vizibilă dorința oamenilor de reconectare cu natura, pentru a-și susține starea de bine mentală. În China, de exemplu, piața serviciilor de camping a crescut cu 400% din 2020 încoace.

Brandurile va trebui să se adapteze la această economie „opt-out”, în care accesul la servicii, nu proprietatea va deveni din ce în ce mai important. Va continua, astfel, dezvoltarea platformelor de închiriere pentru o gamă din ce în ce mai mare de produse, de la articole vestimentare la autovehicule. Brandurile vor beneficia, de asemenea, și dacă vor putea oferi sau îmbunătăți experiențele de ieșire în natură ale consumatorilor.

5. Rebel fără filtru à AI-dentitate

La nivel global, consumatorii se îndepărtează de estetica perfecțiunii „instagramabile”, îmbrățișând o imagine personală mai jucăușă, mai autentică sau mai provocatoare, care le dezvăluie personalitatea proprie.

De cealaltă parte, AI-dentitatea este o tendință în plină evoluție: conform estimărilor Gartner, până în 2025 influencerii din mediul virtual vor ajunge la o cotă de circa 30% din piața de influencer marketing.

Pentru branduri, AI deschide orizonturi vaste. Creativitatea asistată de AI poate genera un număr practic infinit de imagini și variații și poate imagina scenarii limitate doar de propria noastră imaginație colectivă. Posibilitatea de a genera influenceri și avataruri AI deschide posibilitatea unui consultant personal de shopping pentru fiecare client, sau chiar a unui avatar personal care poate proba hainele în mediul virtual.

6. Frâne în calea creșterii economice à A face binele ca imperativ

Inflație, costuri în creștere ale vieții, sincope pe lanțurile de producție, provocări climatice, război în Ucraina: perspectivele economice nu sunt roze pentru 2023, deși FMI anticipează o creștere economică anemică, de 2,7% la nivel mondial.

Astfel, brandurile vor începe să înțeleagă că nu pot urmări în paralel și creșterea, și binele, și că este nevoie de noi modele de business, bazate mai puțin pe consumul de resurse finite.

Pentru branduri, „business as usual” înseamnă o presupunere periculoasă. Este momentul ca acestea să exploreze noi modele de business și venituri, mai sustenabile și mai reziliente față de provocările climatice și instabilitatea piețelor.

Brandurile, în fața provocării de a scrie o nouă poveste

Pe măsură ce în ultimii ani se întrevăd schimbări în standardele noastre sigure de viață, Europa se confruntă cu un regres în ceea ce privește sănătatea mintală, iar oamenii caută alinarea în satisfacerea unor mici luxuri simple, iar noile generații caută noi surse de inspirație.

„Quiet quitting” („demisia tăcută”), care a devenit un fenomen în 2022, a declanșat un răspuns în dorința de a avea hobby-uri cu mize mici, doar pentru a petrece timp împreună cu cei dragi sau în natură. Aceasta se întâmplă fără stresul de a te strădui prea mult pentru a avansa în carieră.

„Asistăm, de asemenea, la o juxtapunere interesantă în social media: în timp ce metaversurile, NFT-urile și criptomonedele duc un dialog îndreptat spre convergență, există o tendință contrară, prin care oamenii își expun viața personală nefiltrată, prin canale ca Be Real și TikTok, mai mult decât oricând.

Pentru a cita un clasic, trăim în «cea mai bună dintre vremi, cea mai năpăstuită dintre vremi”. Indiferent dacă din punct de vedere personal vedem paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol, este clar că în 2023 e pe cale a fi scrisă o poveste despre noi orașe, noi culturi și comunități», conchide Tianu.

Puteți descărca un exemplar digital al raportului de la linkul: https://www.dentsu.com/see/our-latest-thinking