Articole filtrate după dată: Mai 2020
Cum a fost efectata performanta inregistrata de angajati? Computer Generated Solutions (CGS) Romania, liderul pietei locale de business process outsourcing (BPO) are in acest moment aproximativ 85% dintre cei aproape 4.000 de angajati in sistem de lucru de acasa, iar aceasta tranzitie s-a facut intr-un timp de mai putin de doua saptamani, la debutul crizei pandemice. Cu toate acestea, adaptarea a fost rapida, iar compania a inregistrat o crestere a productivitatii pentru cea mai mare parte a parametrilor de performanta.

„Chiar daca trecerea catre un sistem de lucru la distanta a fost realizata intr-un timp foarte scurt, in contextul pandemiei Covid-19, angajatii nostri s-au adaptat foarte rapid noilor conditii. Conceptul nu era unul strain in companie, avand in vedere ca si inainte aveam un procent important dintre colegi care lucrau si de acasa pentru 1-2 zile pe saptamana. Am fost placut impresionati ca, in noile conditii, angajatii sunt mai prompti si mai punctuali, fiind eliminat factorul deplasarii, al navetei pe distante lungi, sau efectele concediilor medicale care reprezinta o problema mare in toata tara”, a declarat Vladimir Sterescu, Country Manager CGS Romania.

In perioada anterioara declansarii crizei provocate de pandemia Covid-19, aproximativ 10% dintre angajatii CGS Romania lucrau de acasa, cel putin pentru cateva zile din saptamana,  mult peste media raportata la nivelul pietei locale.
Potrivit unui studiu Eurostat*, in 2018, pe piata din Romania, doar 0,4% dintre persoanele active in campul muncii lucrau remote, in timp ce la nivel european, procentul era de 5,2%. De asemenea, conform studiului Eurostat, tarile “campioane” la implementarea unui sistem de lucru de la distanta erau Olanda (14%), Finlanda (13,3%), Luxemburg (11%), Austria (10%) si Danemarca (7,8%).

„In urma unui sondaj intern, a rezultat ca majoritatea celor care lucreaza de acasa au un grad de satisfactie ridicat mentionand cu preponderenta aspecte pozitive, precum eliminarea transportului catre birou, traficul, linistea, confortul si siguranta casei. Toate acestea se transpun intr-un grad de concentrare si implicare mai ridicate.”, a mai spus Vladimir Sterescu.
Chiar daca indicatorii de performanta in industria de outsourcing sunt variati, iar o perioada de peste 2 luni nu confera o baza suficienta pentru a trage niste concluzii generale referitoare la acesti indicatori, CGS Romania a inregistrat, in ultima perioada, o crestere considerabila a volumului de apeluri preluate mai ales datorita cresterii nivelului de ocupare al consultantilor pe unitatea de timp lucrata.


„Un indicator comun tuturor clientilor nostri este Customer Experience. Fara a intra in detaliile calcularii acestui indicator, am observat, in aceste ultime doua luni ca acesta a avut, la toti clientii nostri, o evolutie constant pozitiva. Ne-am intrebat de ce este un trend comun tuturor clientilor si al tuturor industriilor pe care le deservim? Cred ca un motiv comun a fost faptul ca toti clientii finali au apreciat mai mult faptul ca firma care le ofera suport produsului sau serviciului pe care acestia il consuma,face acest lucru in continuare si ii considera importanti in toata aceasta perioada dificila. De asemenea, colegii nostri care fac acest serviciu de suport probabil au fost mai relaxati, mult mai atenti la detalii si mult mai serviabili decat in mediul de la birou”, mai afirma Vladimir Sterescu.

Unul dintre indicatorii principali, calitatea interactiunii si satisfacerea nevoilor clientilor, s-a majorat cu 20% in aceasta perioada, in urma evaluarilor primite de la clienti. Acestia se declara multumiti ca pot interactiona cu angajatii CGS si ca, in ciuda acestei situatii, exista cineva care ii poate ajuta, cu precadere in sectorul de telecomunicatii, unde este vitala, mai ales acum, o conexiune buna la Internet, alaturi de acoperire si mai ales suport.
In plus, un alt indicator important este calitatea apelurilor monitorizate intern de catre specialistii CGS, care a inregistrat o crestere de 5% in aceasta perioada.

Un alt aspect observat recent, in cadrul proiectelor de call-center, a fost cresterea duratei medii a apelurilor, intre 12-15%. Drept urmare, pentru CGS Romania, efortul depus a devenit mai mare, dar acest lucru a avut si urmari pozitive prin cresterea Customer Experience, care este un indicator extrem de important.

„Aceasta crestere a duratei apelurilor se datoreaza mai ales faptului ca toti cei care au nevoie de suport vor sa fie siguri ca isi rezolva toate problemele intr-un singur apel. De asemenea, de foarte multe ori apelantii ne intreaba care este situatia privitoare la COVID-19 in tara noastra sau in orasul de unde preluam apelul, ducand astfel la un apel mai lung, dar si mai personalizat, care este un alt aspect pozitiv”, a subliniat Sterescu.
Acesta a mai adaugat ca, daca la inceputul pandemiei in Romania, cat si in alte tari, CGS Romania se astepta la o scadere temporara a pietei de servicii de vanzare, situatia a fost diferita.

„Am observat ca au fost mai multe oferte interesante din partea companiilor, adaptate noilor conditii, respectiv clientii s-au indreptat foarte mult catre achizitii prin procese digitale, in timp ce procesele de finalizare a vanzarilor au fost si ele adaptate pentru a se inchide digital.”, a conluzionat Vladimir Sterescu.
 

Publicat în Noutati
Cum a fost afectat sectorul editorial de criza generata de pandemie, care sunt dificultatile acestui domeniu in aceasta perioada si ce solutii sunt necesare pentru salvarea pietei de carte din Romania?
Aflam cateva raspunsuri „la firul ierbii” de la Mihai Mitrica, directorul executiv al Asociatiei Editorilor din Romania (functie pe care o detine din 2011), organizator al Salonului International de Carte Bookfest. Evenimentul a fost initiat de Asociatia Editorilor din Romania in 2006. Din 2012, Bookfest are si editii locale la Timisoara, Cluj-Napoca, apoi la Targu Mures, Brasov, Iasi si Chisinau.

Masurile din starea de urgenta, criza sanitara si preocuparea legitima pentru integritatea fizica a vizitatorilor si expozantilor la cea de-a XV-a editie a Salonului Internațional de Carte Bookfest, programata in perioada 27-31 mai 2020, a determinat Consiliul Director al Asociatiei Editorilor din Romania sa anunte la inceputul lunii aprilie anularea acestui eveniment, o sarbatoarea cu traditiei a cartii tiparite.
 
ADAPTAREA
Ne-am restrans activitatea la birou, asa ca sunt singurul care mai deschide usa, uda florile, primeste curierii si ia corespondenta, de vreo 9 saptamani.

INITIATIVE
Ce e imbucurator este ca aceasta administratie a fost receptiva in a asculta doleantele lumii editoriale. Am avut numeroase interactiuni, scrise si video, cu autoritatile. Am cerut multe si deloc marunte, pentru ca situatia este una foarte grava in piata de carte. Sfarsitul anului ne poate aduce, daca nu se iau masuri, foarte multe falimente, foarte multe disponibilizari si, foarte multe carti care nu vor mai aparea. Sper sa putem limita proportiile crizei, astfel incat sa recuperam cat mai mult din ce acum este in pericol de disparitie.

MASURI PROPUSE de Asociatia Editorilor din Romania
Au fost mai mult de cinci, lista facuta publica la un moment dat a fost apoi imbogatita cu numeroase puncte. De la munca partiala in edituri, sprijinita din bugetul asigurarilor sociale, la vouchere pentru achizitia de carte, achizitii din partea bibliotecilor, granturi pentru activitatea editorilor, scutiri de taxe si impozite, credite garantate cu creantele ce trebuie incasate de la librari etc
Nu se poate spune, la orice nivel al administratiei centrale, ca nu se stie de ce are nevoie lumea editoriala pentru a trece criza fara o compromitere aproape iremediabila a ecosistemului. Sper sa vedem curand si rezultatele.

PROVOCARI
Bookfest reusea, imi place sa cred, sa fixeze tezele publice la locul lor in insectar. Una e sa scrii din spatele unui ecran, mai usor sau mai greu de identificat pentru ceilalti, si alta e sa ai curajul sa sustii acelasi lucru in public, la lansarea unei/propriei carti sau la orice dezbatere organizata pe tema in cauza. Pacat ca nu am putut avea Bookfest 2020, pandemia de Covid-19 ne-a pus sub ochi atatea posibile teme de dezbateri, pe care le gaseam pana acum cateva luni doar in literatura de fictiune.
 
PIATA DE CARTE
Acum suntem dupa o usoara revenire de la scaderea de 70% din martie-aprilie. „Usoara” pentru ca piata functioneaza la doar 35-40% din capacitatea ei, ceea ce are implicatii financiare serioase asupra editurilor mici, asupra autorilor si colaboratorilor, a librarilor si a tipografilor. Toata lumea este in suferinta, stiu, dar bunurile culturale sunt cele la care se renunta primele in cazul unei restrangeri a veniturilor.

Cartea este prima lovita de diminuarea veniturilor si cea mai mare provocare de marketing a zilelor noastre este sa-i convingi pe oameni ca o carte ii imbogateste cu comori nebanuite si nu ii saraceste cu cei cativa lei care reprezinta pretul ei.

Nu putem unii fara ceilalti, dar, daca nu ne dam seama ca unii – editorii, autorii – sunt in pericol sa dispara din punct de vedere economic, vom ajunge la vorba (atribuita in mod fals lui Churchill) „si atunci pentru ce mai luptam?” Revenirea va fi grea, cel putin in lumea cartii, si ar trebui sa ne concentram pe pastrarea diversitatii editoriale, care incepuse sa arate foarte bine in ultimii ani prin aparitia mai multor edituri mai mici, dar interesante si valoroase. Cartea trebuie demitizata, pentru ca doar asa o putem face populara. Care sunt cele doua mituri de care as vrea sa scape cartea? Primul este ca, in Romania, cartile sunt scumpe: total gresit, la 7 euro (pretul mediu din Romania), o carte e cat doua pachete de tigari sau cat o sticla de vin bun, sau cat doua bilete la un cinematograf bun. De ce ni se pare scumpa?

Pentru ca nu suntem educati sa extragem din ea o contravaloare mult mai mare decat pretul afisat pe coperta. Si astfel ajungem la al doilea mit: cartile sunt doar pentru intelectuali. Din pacate, sub 3% dintre romani citesc o carte pe luna – un standard decent pentru citit. De aici poate veni impresia falsa ca doar unora li se ingaduie accesul la carti. Gresit, cartile sunt pentru toti si pentru fiecare dintre noi. Sigur, nu apar in fiecare an 9000 de titluri noi in librarii doar pentru cativa. Ele apar pentru toti, trebuie doar sa avem curajul sa deschidem o carte, indiferent de cine e scrisa. Cititul are marele avantaj ca este un strung foarte bine reglat si, pe masura ce citesti mai mult, iti dai seama ce ti se potriveste si ce te ajuta. Nu ai cum sa dai gres decat daca abandonezi. Si e pacat.


BUNE PRACTICI IN MARKETING SI COMUNICARE
Mi-a placut raspunsul prompt al guvernului francez, care a avut grija sa anunte chiar din primele zile cateva milioane de euro dedicate strict industriei cartii. Altfel, orice ar face editorii din toata Europa in aceasta perioada ar fi ca si cum ai incerca sa te salvezi singur de la inec, desi nu stii sa inoti. Asta este acel tip de situatie din care nu poti iesi decat cu ajutorul statului, caruia i-ai tot platit impozite si taxe de 30 de ani si care nu ti-a dat mare lucru in schimb.
Sper ca granturile care vor fi alocate de la Uniunea Europeana, in cel mai ambitios program de sprijin pe care l-am vazut deocamdata pus pe hartie, sa nu ocoleasca industria editoriala.

E o perioada foarte trista si eu, unul, m-am lamurit ca online-ul va fi pentru multa vreme un complement de mare ajutor, dar niciodata nu va putea suplini interactiunea fizica in ceea ce priveste targurile de carte, de la noi sau din Europa.

SOLUTII
Stimularea consumului cultural, a achizitiei de carti, prin oferirea de vouchere de la nivel guvernamental, mi se pare cruciala. Sa intelegem ca nu poti avea o societate educata fara carti bune, iar cartile bune nu le poti avea fara editori buni. Editorii buni sunt greu de gasit si crescut, dar foarte „usor de ucis” de o perioada atat de dura ca asta pe care o traversam.
N-ar fi rau nici ca statul sa-si aduca aminte de obligatia legala de a innoi fondul de carte din bibliotecile publice pe care le coordoneaza. Aceasta rememorare, care nu a mai avut loc din 2012, ar prinde foarte bine acum bugetelor firave realizate pe semestrul 1 de lumea editoriala.


RECOMANDARE DE CARTE
Pot sa spun doar ce „sporturi extreme” practic eu: plonjez din bonomia lui Dan C. Mihailescu, reunita cu delicatete in „Jurnalul piezis”, in luxurianta si ametitoarea frazare a lui Thomas Mann din „Iosif si fratii sai”, dupa ce am trecut prin „Ciuma” lui Albert Camus. Pentru mine, asa ceva functioneaza destul de bine. Si, de abia astept sa deschid „Isus al meu”, al lui Gabriel Liiceanu.

Publicat în Interviuri
  • ponsorizarile TV au un impact pozitiv asupra marcilor
  • Ecosistemul Emotiilor si al Atitudinilor” – o noua analiza dezvoltata de Starcom Romania
  • Atasamentul emotional fata de brand consolideaza o baza solida de consumatori loiali
  • Potrivirea perceptuala dintre brand si sponsorizare aduce, in medie, un boost de +11.1% in intentia de cumparare

Starcom Romania a realizat studiul Sponsorship Ad Impact, in care a fost masurata asocierea si impactul a sapte emisiuni TV (atat emisiuni saptamanale de mare rating, cat si seriale difuzate zilnic) asupra marcilor din urmatoarele categorii: frumusete/machiaj, dulciuri, bere, bauturi racoritoare necarbogazoase, retail si produse de curatenie.

In cadrul acestui studiu a fost creat si un nou instrument de analiza – Ecosistemul Emotiilor si al Atitudinilor – care permite o masurare statistica a sponsorizarilor ce genereaza emotii si schimbari de atitudini, influentand in final intentia de cumparare.

Impactul unei sponsorizari TV in intentia de cumparare sau in vanzarile unui brand nu este direct cuantificabil. Intre expunerea brand-ului in emisiune si intentia de cumparare exista mai multe buffere, pe care noi le-am indentificat prin studiu ca fiind emotii si schimbari de atitudine fata de brand si emisiune. Acestea creeaza un ecosistem, emotiile si atitudinile declansate se interconecteaza si se influenteaza, necesitand masurarea lui in totalitate, printr-un model econometric, bazat pe metoda SEM (Structural Equation Modeling). Astfel am ajuns sa izolam si sa identificam impactul real al sponsorizarilor in intentia de cumparare a brand-ului.” – Ionut Dan, Senior Data Analyst.

Ecosistemul Emotiilor si al Atitudinilor

 

Prin analizarea celor sapte sponzorizari TV si gasirea relatiilor dintre acestea si intentia de cumparare, Starcom a creat un Ecosistem al Emotiilor si Atitudinilor. Din punct de vedere statistic, in acest fel se poate calcula in ce masura sponsorizarile genereaza emotii si schimbari de atitudini, care mai departe influenteaza intentia de cumparare. S-a ajuns astfel la concluzia ca atasamentul emotional fata de sponsorizari si potrivirea perceptuala dintre brand si sponsorizare aduce, in medie, un boost de +11.1% in intentia de cumparare.

Atasamentul emotional fata de brand

Din studiul Starcom a reiesit ca atat marca, cat si emisiunile TV transmit emotii pozitive, unde cele mai des intalnite reactii au fost: „imi da o stare de bine, bucurie, imi da energie, creeaza asteptari si dorinta de a le vedea”.

Mai ales in acest context de stay@home, televizorul a fost una dintre principalele activitati de relaxare si informare pentru toate segmentele de varsta. Asa cum observam in rezultatele studiului, emisiunile si serialele TV, reusesc sa aduca in viata romanilor o stare de bine, de energie care se transfera catre marcile prezente in continutul acestora, crescandu-le relevanta si importanta pentru consumatori. Aceste emotii pozitive reprezinta motive de a reveni in fata micilor ecrane si oportunitati de crestere a vizibilitatii pentru marci”, a declarat Andreea Zanfir, Consumer Strategist.

Imaginea brand-ului

 

Oamenii cauta intr-un brand atractivitate, utilitate, sa trezeasca un interes in consumator. In general, brand-urile nu sunt gasite ca fiind vitale, esentiale sau valoroase pentru viata lor.  Chiar si atunci cand vine vorba de diferentierea si creativitatea marcilor, consumatorii se asteapta la mai mult pentru a determina o actiune in comportamentul acestora si a le lua in considerare la urmatoarea ocazie de achizitie.

 Implicarea brand-ului intr-o sponsorizare

 

Pentru jumatate dintre romanii cu varsta intre 18 si 55 de ani, din mediul urban, utilizatori de Internet, relatia cu o marca este legata de utilitatea acesteia pentru persoana si felul in care comunica sau se promoveaza.

In ceea ce priveste persoanele expuse la sponsorizarile TV, perceptia lor asupra marcilor se schimba, acestea fiind vazute in mai mare masura ca fiind originale, relevante, incep sa aiba o semnificatie pentru consumatori.

Implicarea show-ului TV intr-o sponsorizare

 

Emisiunile TV reprezinta pentru romanii din mediul urban, o activitatea de relaxare, iar cei care le urmaresc sunt atrasi de originalitatea si creativitatea lor, faptul ca le starnesc curiozitatea.  Vizibilitatea marcii in cadrul unei emisiuni TV este mare, 9 din 10 romani declara ca este clar/vizibil ce marca a fost promovata in cadrul emisiunii. De asemnea emisiunea TV ajuta la transmiterea unui mesaj despre o marca, iar oamenii considera acest tip de asociere interesanta.

Emotiile generate de show-urile TV

Emotiile bune sunt mai vizibile in randul persoanelor mature cu varste intre 45 si 55 de ani, cel mai probabil deoarece pentru acestia, principala activitate de petrecere a timpului liber este vizionarea emisiunilor TV. In antiteza, emotiile negative fata de emisiunile TV sunt semnificativ mai mari in randul persoanelor intre 25 si 34 de ani, persoane active care cauta intotdeauna provocari si lucruri noi si care utilizeaza si un al doilea ecran in timp ce se uita la televizor - smartphone-ul.

Atitudinea fata de brand si emisiunile TV

Implicarea marcilor in sponsorizarile TV determina o imbunatatire a atitudinii consumatorilor fata de acestea. Sunt considerate in mai mare masura marci cu caracteristici superioare fata de alte marci din aceeasi categorie, in care consumatorii au incredere.

Prezenta marcilor promovate in emisiuni TV a determinat 6 din 10 romani sa le incerce. De asemenea, prezenta marcilor in astfel de proiecte TV determina o crestere a indicatorilor de recomandare, relevanta si intentie de cumparare.

Metodologia

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.695 de interviuri CAWI (Computer Assisted Web Interviews),  din care 1.090 au fost expusi la diferite tipuri de proiecte speciale la TV.  Au fost intervievati femei si barbati, cu varsta intre 18 si 55 de ani, din mediul urban, utilizatori de internet, iar datele au fost culese la inceputul anului 2020.

Infograficul poate fi vizualizat atat pe Facebook, cat si pe Pinterest, prin accesarea urmatoarelor link-uri:

Publicat în Noutati
Pentru a asigura confortul angajatilor, Ziua Internationala a Familiei, sarbatorita pe 15 mai, a fost declarata zi libera la Adobe, in semn de multumire pentru dedicarea si efortul colectiv de a mentine performanta la cel mai inalt nivel in produsele dezvoltate in aceasta perioada dificila. Cei peste 700 angajati ai Adobe Romania, cel mai mare centru de dezvoltare si cercetare al Adobe in Europa, au primit ziua de 15 mai libera din partea companiei si beneficiaza, de asemenea, de sprijin financiar si non-financiar extins pentru perioada de work from home.

Membrii echipei Adobe Romania lucreaza de acasa de la inceputul lunii martie. Masura a fost luata de companie pentru a reduce expunerea angajatilor la riscul imbolnavirii cauzate de noul coronavirus. In sprijinul lor, compania a instituit un program prin care pot folosi serviciile unui psiholog. De asemenea, angajatii pot apela gratuit in cadrul programului si la serviciile unui consultant financiar.

Pentru a asigura confortul angajatilor, la anuntarea masurii de work from home, Adobe Romania a alocat un fond de 250$/persoana pentru echipamente office pentru acasa. Recent, fondul fiecarui angajat a fost extins cu inca 250$/persoana. Astfel, sprijinul financiar alocat fiecarui angajat a ajuns la 500 $/persoana, suma putand fi utilizata de angajati pentru orice echipamente sau produse care sa le asigure confort in biroul de acasa.

„Colegii au dovedit din nou ca, pusi intr-o situatie exceptionala, se pot adapta, sustine si motiva astfel incat sa functioneze in continuare ca o echipa motivata si sa performeze in dezvoltarea produselor si serviciilor Adobe globale .”, a declarat Cris Radu, Site Leader Adobe Romania si VP of Engineering Digital Experience.

Dezvoltarea continua, de acasa, compania continuand recrutarile. Echipa din Bucuresti s-a extins cu 25 colegi.
Masura de a lucra de acasa continua lunile urmatoare pentru toti angajatii din Romania, pentru protectia lor si limitarea riscurilor de imbolnavire. Intalnirile zilnice ale echipelor se desfasoara dupa programul normal, iar performanta angajatilor se mentine la un nivel foarte inalt, astfel ca activitatea companiei se desfasoara fara impedimente.
Pentru colegii sau membrii famiilor celor ce ar putea afectati in mod direct de COVID-19, compania acorda 20 de zile suplimentare de concediu platit.
Biroul ramane inchis, Adobe Romania urmand sa evalueze riscurile si beneficiile revenirii pe masura ce situatia locala si globala se schimba. 
 
 
 

Publicat în Noutati

Cum au raspuns publisherii responsabili cu site-uri online cererii crescute de informatie din aceasta perioada? Care au fost categoriile principale de clienti si cum si-au adaptat mesajele jucatorii din farma si retail? Consumul de informatie s-a dublat, nu si incasarile celor care s-au straduit sa informeze echilibrat, fara stiri panicarde si alarmiste, fara sa vaneze click-uri. Cum a comunicat echipa de marketing cu redactia de la distanta, dar aproape de audientele lor? Cum a adaptat produsele si serviciile la noul context? Ne povesteste Nicoleta Gruia (Chirita), Sales & Digital Marketing Director la Ziare.com si Business24.ro.

Care este rolul presei de calitate in aceasta perioada in care informatia echilibrata conteaza mai mult decat oricand?

Rolul presei in general este unul principial, care are la baza o serie de concepte poate la fel de valoroase ca juramantul lui Socrate pe care medicii il depun atunci cand se declara pregatiti pentru a-si incepe misiunea. Mai mult, din punctul meu de vedere jurnalismul si medicina sunt doua “activitati” extrem de similare, daca tinem cont de faptul ca ambele pot salva sau nu o fiinta umana. Daca in cazul unui medic putem vorbi de impact asupra componentei biologice care face parte din intregul definit de o fiinta umana, in cazul unui jurnalist cred cu tarie ca putem vorbi de aceleasi efecte asupra omului, diferenta fiind faptul ca activitatea si actiunile acestuia au impact asupra componentei psihologice si emotionale. Pornind de la acest principiu extrem de valoros pentru noi, echipele din spatele proiectelor Ziare.com si Business24.ro, respectul acordat persoanei, principiul adevarului si al corectitudinii informatiilor, loialitatea si serviciul in interesul public sunt credinte care stau la baza tuturor actiunilor noastre in general, nu doar in aceasta perioada de criza. Consideram ca a fi in slujba publicului implica o responsabilitate enorma in tot ceea ce facem.

A fi in slujba publicului implica o responsabilitate enorma in tot ceea ce facem.

Oamenii se bazeaza pe presa pentru a putea intelege si a se adapta la tot ceea ce se intampla si le afecteaza viata din toate punctele de vedere. In procesul de construire si consolidare a opiniei publice, presa este una dintre verigile principale, iar modul in care transmitem informatia credem ca este esential pentru a avea o societate bine informata si cu o baza solida si sanatoasa pentru manifestare si crestere.

Cu atat mai mult in aceasta perioada, noi am considerat ca dincolo de furnizarea de informatii corecte privind situatia tarii in ceea ce priveste pandemia cu care ne confruntam si masurile pe care statul le ia pentru a gestiona aceasta criza, este esential sa concentram mai mult decat de obicei pe impactul emotional pe care l-ar putea avea modul in care transmitem informatia, pentru a nu accentua panici, frici, emotii puternic manifestate de majoritatea publicului in aceasta perioada.

Consideram ca puterea pe care o da informatia este valida doar in contextul unui echilibru psihic si emotional, alfel isi pierde din valoare sau, in cel mai nedorit scenariu, poate avea chiar efecte devastatoare.

Ne-am propus sa evitam exprimarile panicarde si alarmiste, sa informam cat mai echilibrat asupra bilanturilor, situatiilor din focare, evolutiilor tragice punctuale. Mai mult, pentru a raspunde unor nevoi punctuale, am creat inclusiv o celula de criza cu ajutorul careia am incercat sa raspundem tuturor intrebarilor pe care cititorii nostri ni le-au transmis in aceasta perioada, ca urmare a situatiilor punctuale de care s-au lovit si in solutionarea carora aveau nevoie de ajutor. In conditiile in care accesul la informatie din partea autoritatilor, altele decat cele furnizate zilnic, a fost extrem de greoi si limitat. In plus, am alocat resurse editoriale, chiar in conditiile cresterii exponentiale a volumului de munca, pentru a informa zilnic despre ce se intampla important in lume si in tara si nu are legatura cu pandemia, dar si despre lucrurile bune care se intampla in aceasta perioada.

Cum pot publisherii rezista capcanei clickbait cand investitiile in continut valoros trebuie sustinute financiar, iar calitatea costa?

Se poate ajunge la un echilibru, dar in timp, in ani de zile, construindu-ti o baza solida de public de calitate, care la un moment dat genereaza bugete mai mari de publicitate. Apoi, este vorba de constientizarea si construirea unui model de business care sa ia in calcul toate sursele de venit care pot sustine activitatea. Si nu in ultimul rand, aici nu e vorba de o capcana, ci de o practica asumata – daca de la inceput te pozitionezi principial si stii ca rolul tau este sa fii in slujba publicului, nu vei face concesii de calitate, nu vei incalca principiile jurnalistice, nu vei lua in calcul manipularea publicului din orice alte considerente, nu numai cele financiare. De fapt, mai mult decat a supravietui fara sa faci concesii pe partea de continut, ceea ce este posibil, chiar daca in conditii de eficienta minima, cea mai mare problema pe care o vad pentru presa quality, cata mai este ea in Romania, este o piata concurentiala profund distorsionata din cauza autoritatilor. Accesul la informatii este limitat, informatiile sunt oferite in mod preferential presei obediente, ca si bugete uriase provenite din bani publici, ceea ce ofera o pozitie privilegiata media care este dispusa la compromisuri. Cu efecte devastatoare si asupra perceptiei publicului asupra media in general si a distorsionarii rolului presei si a principiilor pe baza carora ar trebui sa functionam, sa fim evaluati si apreciati.

Accesul la informatii este limitat, informatiile sunt oferite in mod preferential presei obediente

Cat au crescut audientele si cat au crescut bugetele de publicitate? Cu ce probleme va confruntati?

Audientele din aceasta perioada s-au dublat. Din analizele noastre in luna martie a existat clar un interes crescut fata de subiectul Covid. Stirile care au tratat ceasta tema au inregistrat trafic de pana la 10 ori mai mare comparativ cu o stire obisnuita iar media de timp petrecut pe site a crescut considerabil, la fel si procentul cititorilor care s-au intors, ceea ce a demonstrat nevoia si dorinta acestora de a fi informati cu privire la evolutia si impactul pandemiei asupra societatii, atat la nivelul sistemului de sanatate cat si la nivel civic si economic.

In aprilie lucrurile pare ca s-au stabilizat. In continuare vorbim de o crestere a traficului comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut insa, daca ne raportam la cifrele inregistrate in luna precedenta, remarcam o constanta a valorilor metricilor de masurare a comportamentului audientei. In ciuda acestor cresteri de trafic, publicitatea si bugetele alocate de advertiseri in aceasta perioada au fost la polul opus. Veniturile inregistrate au o tendinta de scadere de pana la 50% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Am identificat patru categorii de clienti:

  • Clientii ale caror business-uri au fost impactate in mod direct (dau exemplu aici agentiile de turism) si care au decis sa isi opresca campaniile pe o perioada nedeterminata;
  • Clienti cum sunt cei din zona de farma sau retail care s-au mobilizat extraordinar si s-au adaptat noilor conditii, inlocuindu-si strategiile pe termen lung cu cele pe termem scurt;
  • Clienti care si-au relocat bugetele, directionand investitiile catre actiuni sau cauze sociale menite sa sprijine societatea in lupta impotriva Covid, comunicarea cu presa fiind gestionata exclusiv de departamentele lor de comunicare.
  • Clientii care au continuat sa isi ruleze campaniile insa au exclus continutul care face referire la pandemie pentru a evita orice forma de asociere cu produsul/ produsele lor.

In acest context am fost obligati sa ne adaptam si noi strategiile de vanzari pentru fiecare categorie de clienti in parte. Am creat produse si servicii noi, am oferit bonusuri si am sustinut in mod absolut gratuit companiile care si-au comunicat actiunile de sprijin oferit in lupta impotriva covid. Mai dificil a fost pentru clientii care nu au dorit sa ruleze campaniile in paginile articolelor care ofereau informatii despre pandemie, in conditiile in care acesta este subiectul momentului si problema cu care se confrunta intreaga planeta iar majoritatea stirilor au legatura sau fac referire la coronavirus. Prin umare cea mai mare parte din trafic de acolo vine. Astfel ca, desi au existat in piata bugete care ne-ar fi prins bine in aceasta perioada si desi avem trafic de calitate pe care l-am putea oferi, pandemia a impiedicat orice forma de conversie.

Ei bine, aceasta avalansa de schimbari pe toate planurile ne-au plasat cumva pe un front de razboi in care jurnalistii sunt fortati sa lupte pentru a servi in continuare misiunii lor, insa fara resursele minime necesare supravituirii.

Cum poate sustine marketingul din industria de publishing angajamentul redactiilor care nu fac rabat de la calitate? Exista initiative sau campanii care va inspira in lumea anglo-saxona sau la marii publisheri europeni. Si daca da, care?

Prin dezvoltarea de produse care sa se alinieze standardelor contentului livrat de publisher. Iar acest lucru este posibil in conditiile in care managementul reuseste sa comunice si sa construiasca intreaga echipa in jurul unor principii si valori puternice, pe care toti cei implicati in proiect sa le poata imbratisa. Odata indeplinita aceasta misiune, identificarea echipei cu produsul se va face extrem de natural.

Sigur ca exista inspiratie externa si nu doar din lumea anglo-saxona insa, pentru a ajunge in punctul in care intreaga societate sa inteleaga si sa respecte rolul si importanta presei este necesara in prima instanta o aliniere a standardelor din industrie urmata apoi de o educatiei a intregii societati privind consumul de informatii. Toate aceste schimbari vor aduce un plus valoare mass media in general. Dar pana vom ajunge sa construim forma, luptam cu munitia din dotare pentru a dezvolta fondul.

Ce fel de audiente, date si argumente oferiti oamenilor de media si de marketing interesati de segmente de tinta cu venituri si educatie peste medie? Ce formate si solutii de publicitate le oferiti? Ar fi campaniile de native advertising o solutie? Ce fel de campanii ar putea derula?

Fiind membri BRAT, datele despre audientele noastre sunt publice iar pentru cereri mai specifice de atat putem oferi inclusiv rapoarte din Google Analytics sau din DMP-ul cu care lucram.

In ceea ce priveste serviciile oferite, nu cred ca exista o solutie general valabila. Noi avem un portofoliu de servicii de promovare destul de vast, care include servicii menite sa serveasca diverselor obiective de promovare, fie ca vorbim de search engine optimization (SEO), brand awarness, conversie, streaming s.a.m.d. insa, incercam sa ne adaptam ofertele in functie de nevoile si specificul fiecarui client in parte.

Personal, cel mai mult imi plac proiectele speciale care, de cele mai multe ori au la baza un mix al elementelor de promovare si sunt construite in jurul unui continut valoros, creat de jurnalistii nostri, pornind de la informatiile pe care clientului doreste sa le comunice despre produsul sau serviciul lui. Iar asta este o forma de promovare nativa care la noi functioneaza.

Cum pot crea mesaje si campanii mai bune, mai bine adaptate nevoilor audientelor si mai putin intruzive?

Adaptate la comportamentul consumatorului regasit in audienta publisher-ului si renuntand la prejudecati. De pilda, sa presupunem ca avem un client din zona de retail online care doreste sa promoveze pe Ziare.com rochii de mireasa pentru femei cu venituri peste medii. Este interesant de vazut ce cauta audienta targetata la mine pe site. Odata identificata nevoia audientei privind consumul de informatii, advertiser-ul va detine deja informatii valoroase in baza carora isi poate construi ulterior strategia de promovare de la grafica si pana la implementare.

Ce exemple de campanii cu rezultate le oferiti in care companiile se promoveaza eficient, dar sustin in acelasi timp presa de calitate si informarea corecta si echlibrata?

Cred ca sustinerea presei de calitate se face atunci cand clientul decide sa prinda in media planul sau publicatia in cauza. Calitatea unui produs media este validat in special de continutul livrat. Daca avem in vedere valorile care stau la baza unei publicatii de calitate, prezenta unui brand in paginile acesteia ar trebui sa ii aduca un capital de imagine pe masura, comunicand faptul ca se ghideaza dupa valori la fel de solide ca cele care definesc canalul media pe care este prezent. Iar pentru asta nu ar trebui sa fie nevoie de un banner cu multi pixeli, care sa ocupe primele doua ecrane din pagina de articol.

 

Publicat în Interviuri

Criza financiara din 2008 si nu numai, ne-a invatat ca in vremuri tulburi, bugetele de marketing si research ale companiilor tind sa fie diminuate sau inghetate. In aceste zile, oricarei initiative i se cere o analiza ROI precisa, iar proiectele de cercetare sunt din categoria celor mai atent supravegheate.

Traim insa vremea lui COVID-19, care a reusit sa schimbe peste noapte experientele si comportamentele oamenilor. In acest context, primul impuls este acela de a astepta „noua normalitate”, momentul unui nou echilibru pentru ca abia ulterior sa ne angajam intr-o reevaluare.

Noutatea absoluta acum este data de faptul ca nu stim daca si cand va exista un moment clar de delimitare pre- si post- pandemie. Putem sa avem pe masa scenarii in care, pe termen scurt, lucrurile sa functioneze dintr-o oarecare inertie, insa lipsa unei directii de continuare nu poate fi o alternativa pentru supravietuirea companiilor.

Iata de ce, de data aceasta, investitia in research devine mai usor de justificat. Poate mai mult ca oricand relevanta studiului si intelegerii pietei si a consumatorilor vor cunoaste o crestere.

Marketing-ul ramane principalul mijloc de implicare a consumatorilor, de stimulare a veniturilor si profitului companiilor. Insa reperele cunoscute sau care puteau fi anticipate pana acum, nu mai exista. De aceea orice investitie in informatie, chiar si la un nivel minimal, poate sa previna irosirea altor resurse directionate doar in baza unor ipoteze.

In continuare sunt cateva dintre cele mai relevante initiative de research pentru perioada urmatoare. Acestea pot aduce valoare pe doua coordonate: sustin recuperarea mai rapida dupa momentul de criza si previn erodarea valorii marcii in perioada urmatoare.

1)     Monitorizarea permanenta a experientelor    

Orice studiu de tip tracking care urmareste comportamentul de cumparare si/sau satisfactie cu un serviciu sau interactiune este EKG-ul inimii consumatorilor – pulsului si emottiilor lor.

Daca nu aveti unul in desfasurare, este un moment prielnic sa incepeti. Chiar si cu cativa KPI masurati, veti avea o vizibilitate si intelegere mai clare in legatura cu impactul si schimbarile de atitudini si comportament de consum, dar nu numai.

Daca deja aveti un astfel de program in desfasurare, provocarile pot veni fie din nevoia schimbarii metodologiei de teren cu una remote, fie din variatii importante in zona de trenduri.  Acest nou context in flux va inseamna, cel mai probabil, ca va trebui sa ne asteptam mai degraba la fluctuatii in datele pe care le inregistram, fortandu-ne sa fim mai agili si cu atat mai mult data-driven.

Fie ca vorbim de social media listening, studii de customer satisfaction, sau alte elemente ale unui program VoC (Voice of Customer), felul in care evolueaza sentimentele consumatorilor ne vor da masura viitoarei lor relatii cu noi, a loialitatii lor, si nu ar trebui intrerupte. Amintirile ramase din interactiunile avute in aceasta perioada vor fi mult mai incarcate emotional si impactul in perceptia marcilor va dainui mai multa vreme. Mai mult decat atat, evaluarea continua a acestor experiente poate avea un dublu rol in a sustine si arata empatie clientilor – atentia cu care ne aplecam sa ii ascultam si sa ii intelegem.  

Cele de mai sus nu ar trebui sa vizeze doar experientele clientilor sau consumatorilor, ci si pe cele ale angajatilor. Asigurarea unei continuitati sau tranzitii in linie cu valorile companiei, care sa nu afecteze interactiunile angajatilor cu clientii, dezvoltarea de noi aptitudini si capabilitati devin mult mai necesare si valoroase in aceasta perioada.

2)     Dezvoltare si predictii in baza analytics  

Circula deja de multa vreme gluma despre cine a coordonat/accelerat digitalizarea companiilor in aceasta perioada. Iar cifrele legate de comportamentul si consumul in mediul online confirma potentialul de crestere a maturitatii digitale a companiilor. In acest context investitia in analytics e relevanta in doua directii:

Prima este aceea legata de digital analytics - masurarea si optimizarea experientelor online si pe mobil, poate chiar dezvoltarea unor siteuri, functionalitati si aplicatii noi.

A doua este legata de data analytics - integrarea tuturor informatiilor (interne si externe) detinute de o companie, ca suport pentru a anticipa viitoare directii de dezvoltare.* Perioada aceasta poate fi un moment foarte bun pentru a realiza un audit al informatiilor si indicatorilor disponibili, pentru a continua sau a pune bazele unor proiecte de tip data analytics. In tandem cu un studiu de tip tracking, plus monitorizarea atenta a cifrelor de vanzare/profit si a informatiilor despre clienti din CRM, data analytics poate creste nivelul de incredere in tacticile incepute, evalua si chiar anticipa impactul fluctuatiilor care vor mai aparea.  

3)     Actualizarea datelor si profilarea clientilor

Un client loial este mai valoros unei companii decat un client potential. Perioada pandemiei a reprezentat si un test al loialitatii pentru multe dintre companii si clientii acestora, de ambele directii. Pentru ca este o valoare greu de obtinut si mentinut dar si pentru ca asigura profitabilitatea, cresterea si mentinerea loialitatii clientilor, adaptarea la asteptarile, nevoile si cerintele lor, sunt initiative in care trebuie investit in continuare.

O provocare semnificativa in indeplinirea lor o reprezinta adesea lipsa datelor actualizate despre clienti sau lipsa acordului acestora de a fi contactati (in conformitate cu regulile GDPR). Acum este un moment bun pentru a actualiza datele din sistemele CRM si chiar de a profila si stabili indicatori clari de monitorizare pentru conversii si retentie. Astfel, in momentul in care actiunile tactice devin mai clare, veti putea maximiza fiecare interactiune cu clientii, fara a irosi din resursele planificate.

4)     Research tactic sau strategic?

Circula diferite modele economice si epidemiologice, chiar analize de scenarii** care anticipeaza cum vor evolua lucrurile. Strategiile pe termen lung, asa cum fusesera gandite, chiar pentru 2020 multe dintre ele, necesita acum adaptare, flexibilitate, agilitate. Pentru moment sunt indicate tacticile pe termen scurt mai degraba decat initiative strategice sau setari de obiective si targeturi.

In ceea ce priveste cercetarea de piata, se recomanda:

  • Studiile de atitudini si comportamente, in special cele de tip monitorizare, pentru intelegerea schimbarilor care au aparut in ultima vreme.
  • Programele de evaluare a satisfactiei si a experientelor consumatorilor care pot preveni erodarea valorii marcii si pot asigura revenirea mai rapida la performanta.
  • Studiile de media effectiveness pentru a intelege la un nivel cat mai granular cum se schimba mixul de canale si sinergiile aduse din mediul online in aceasta perioada si ad testing pentru a ne asigura ca mesajele si tone of voice-ul folosit sunt cele potrivite.

Ar trebui tratate cu atentie proiectele de tipul segmentarilor, competitive inteligence sau inovatie de produs, pentru ca impactul perioadei acesteia in rezultatele masurate poate fi diferit sau atipic in functie de industrie/categoria de produs, capitalul marcii in piata si segmentul de public tinta.

Traversam o perioada de incertitudine si putem avea tendinta sa banuim schimbari mai mari si mai costisitoare decat cele reale, masurate. De aceea, continuarea investitiilor in date relevante ne va ajuta sa intelegem dimensiunile corecte ale contextului si sa navigam mai rapid, agil si productiv catre etapele urmatoare.

 

Note:

*Pentru un nivel optim de incredere al predictiilor sunt necesare 30 de masuratori pentru aceiasi indicatori

**Puteti gasi un astfel de exemplu aici: https://www.kantar.com/Inspiration/Coronavirus/COVID-19-what-comes-next.

 

Publicat în Noutati

Cum comunica ING in vreme de pandemie? Cum pastrezi sanatatea brandului si cota de piata in vremuri de criza? Ce campanii a lansat, ce urmeaza si cum s-a organizat echipa de marketing si comunicare, obligata peste noapte sa lucreze de acasa. Ce s-a schimbat si ce nu? Care au fost principalele trei probleme ale clientilor si cum le-a raspuns banca? Cum au sperijinit comunicarea campaniile cu influenceri, mesajele outdoor sau parteneriatul cu Spotify? Cum ajuta si sprijina engagement-ul platformele si tehnologiile de comunicare interna? Aflati mai multe intr-un interviu la cald de pe frontul de comunicare al crizei, cu Silvia Mihailescu, Director of Marketing, Communications and CSR la ING.

 

A fost necesar sa va schimbati sau sa va adaptati strategia la coronacriza? 

In disciplina comunicarii, vorbim adesea despre potentiale crize - facem scenarii, simulari, exercitii, invatam din ele. Cu cat ne pregatim mai bine, cu atat putem reactiona si gestiona o criza mai bine. Desi coronacriza a debutat ca un scenariu pentru care ne-am mai pregatit din punct de vedere al continuitatii business-ului, a devenit un fenomen cu totul nou daca vorbim de marketing si comunicare. Pentru ca nu mai vorbeam de ceva care va dura cateva saptamani si oarecum predictibil, a devenit o noua realitate la care ne adaptam nu de la o saptamana la alta, ci de la o zi la alta. Asa ca primele saptamani au fost pline de provocari, ore nebune, intrebari cu raspunsuri multiple, decizii luate foarte rapid. Deci DA, a trebuit sa ne adaptam strategia, dar nu numai.

Cum s-au schimbat planurile de marketing si comunicare ale ING? Ce campanii ati initiat in aceasta perioada si de ce?

Ce ne-au invatat crizele si recesiunile precedente, si ceea ce puteti citi si astazi in nenumaratele studii pe care le primim zilnic, este ca cea mai mare greseala pe care o poti face ca brand este sa opresti comunicarea. Asa ca ceea ce a contat foarte mult pentru mine, a fost ca indiferent de cum regandim strategia sa nu ramanem paralizati si sa continuam comunicarea. Stim ca majoritatea consumatorilor din top 13 tari afectate de COVID19 considera ca brandurile trebuie sa comunice, ba chiar sa nu opreasca publicitatea in aceasta perioada. Chiar si 94% dintre romani sunt de parere ca marile companii nu trebuie sa dispara din publicitate, ci sa fie alaturi de clientii lor, sa vina cu informatii, stabilitate si relevanta. De asemenea, stim ca pe termen mediu si lung, efectele negative legate de decizia de a nu comunica se vad atat la nivel de indicatori de brand health, cat si la cota de piata.

Cea mai mare greseala pe care o poti face ca brand acum este sa opresti comunicarea

Schimbarile pe care le-am adus planului de marketing si comunicare nu au fost majore, ING ca si brand comunica si inainte despre ceea ce conteaza cel mai mult pentru clientii nostri si cum ii putem ajuta intr-un mod real prin produsele si serviciile noastre. Ceea ce am facut insa a fost sa ne uitam cu si mai multa empatie la ce probleme noi a adus pandemia atat clientilor, cat si angajatilor nostri, si sa punem sanatatea tuturor pe primul loc.

Asa ca in primul rand le-am reamintit clientilor ca pot face majoritatea operatiunilor financiare de acasa, evitand mersul la banca. Astfel a aparut campania #stayHomeBank, pe care am denumit-o dupa aplicatia noastra de banking Home’Bank, in care am promovat functionalitati de tipul plata catre un prieten sau plata facturilor pe canale digitale.

In aceasta perioada noi aveam un plan sa promovam posibilitatea de a deschide un cont 100% online, de acasa, asa ca s-a potrivit foarte bine cu o campanie in digital in care am avut si cativa influenceri . De exemplu, Cosmin Tudoran isi deschidea cont cat pregatea paste sau Beatrice Olaru cat facea un workout.

De curand am lansat campania de #stayHomeBank, mergand pe ideea ca nu trebuie sa renunti la hobby-uri sau la ceea ce iti place doar pentru ca nu mai poti iesi din casa. Asa ca ne-am organizat si am reusit sa producem primele clipuri filmate 100% de acasa, cu oameni obisnuiti, facand ce le place cel mai mult. In primul clip l-ati vazut deja pe Radu Restivan care ne arata cum poate alerga un maraton de acasa si in acelasi timp isi poate plati si facturile. Vor mai fi cateva clipuri, contributii cu influenceri si elemente pe care le asteptam cu drag in campanie, dar sunt surpriza.

De asemenea, am vorbit mai putin despre viitor, si mai mult despre prezent si despre ce conteaza astazi. Am comunicat mai mult despre tot ce trebuie sa stie in contextul pandemiei, de la amanarea ratelor, pana la atacuri de phishing de care trebuie sa se fereasca.

Impreuna cu clientii si angajatii nostri am contribuit mai mult la activitatile de CSR venind in sprijinul celor afectati, liniei intai si comunitatilor vulnerabile, incepand de la donatii si continuand cu dezvoltarea solutiilor digitale impreuna cu prietenii de la Code4Romania. Urmeaza sa vorbim mai mult si despre consultanta si educatia financiara oferita prin proiectul nostru de responsabilitate sociala “Banometru” si care in contextul nesigurantei de astazi - oameni care au de platit aceleasi facturi, dar care au un venit mai mic sau si-au pierdut locul de munca- este mai relevanta ca oricand. Am comunicat si despre ajutorul dedicat antreprenorilor, impreuna cu prietenii de la Startarium. Ceea ce am incercat cand vine vorba de responsabilitate sociala (corporate social responsibility, CSR) a fost sa gasim moduri de a comunica mai creativ. De exemplu strangerea de donatii la un concert live cu The Mono Jacks, de la ei din studio, sau un eveniment cu Dj Antenna care a mixat live la radio un playlist facut de angajatii ING pe Spotify.

Nu in ultimul rand, a trebuit sa ne gandim ce facem in outdoor, in conditiile in care lumea nu mai iese din casa ca inainte. Si asa a aparut campania „Multumesc” care a colorat cu mii de multumiri si inimi vitrinele office-urilor ING din toata tara, multumind doctorilor, politistilor, vatmanilor, farmacistilor, soferilor de taxi, ONG-urilor si chiar si colegilor nostri din linia intai, care ne ajuta in fiecare zi. O campanie de suflet care ne este extrem de draga! Vom reveni cu mai multe, in curand.

Cum s-a schimbat comportamentul clientilor in aceasta perioada? Cu ce probleme s-au confruntat si cum ii sprijiniti?

Cele trei mari aspecte care au afectat comportamentul clientilor in ultimele saptamani au fost 1. teama sau imbolnavirea cu COVID-19 in sine, 2. intrarea in somaj tehnic, reducerea timpului de lucru sau chiar pierderea locului de munca si 3. distantarea sociala, izolarea si restrictiile in privinta calatoriilor.

Asa ca am putut observa de la cereri de amanare a platii ratelor, pana la cresterea cumparaturilor online (in special in categoria FMCG), scaderea cheltuielilor legate de calatorii si a celor asociate cu iesirile in oras - restaurante, cinema etc, pana la cresterea cheltuielilor cu bricolaj, dat fiind ca lumea a profitat de statul in casa pentru a mai repara sau schimba cate ceva prin locuinta.

Masurile cele mai de impact sunt cele din sfera amanarii platii ratelor, evident, atat pentru persoane fizice, cat si pentru juridice. Faptul ca ING ca banca se bucura de o digitalizare crescuta, clientii nostri putand sa faca deja majoritatea operatiunilor prin aplicatia ING Home’Bank, sau ca beneficiaza de comisioane reduse, au prins bine si au fost apreciate mai mult in aceasta perioada.

Ati crescut investitiile si ponderea comunicarii pe canale digitale in acest interval?

Noi de obicei investim si comunicam destul de mult in digital, asa ca nu a fost nevoie sa crestem nici investitia si nici ponderea aici. Ceea ce am facut la inceput de 2020 si era ceva deja in desfasurare, a fost sa ne uitam mai indeaproape la ce canale digitale devin mult mai relevante pentru a ajunge la audienta noastra intr-un mod cat mai nativ si mai putin intruziv. Asa a luat nastere, de exemplu, si parteneriatul nostru cu Spotify, prima campanie urmand sa fie lansata curand. Si tot acolo puteti gasi si seria noastra de Podcast – Curious Lion, in jurul careia vom experimenta mai mult in lunile urmatoare.

Ce provocari de marketing intern ati avut in aceasta perioada si cum le-ati facut fata? Se poate actiona prompt si proactiv lucrand mai mult de la distanta?

Comunicarea interna a fost nucleul eforturilor noastre, atat la nivel de echipa de comunicare, cat si in cea de management fiind inca de la inceputul crizei constienti ca de cum vom comunica si gestiona totul intern va depinde cum si cat de repede ne adaptam noii realitati. Din fericire inca din primele zile am avut aproape 95% dintre angajati in siguranta lucrand de acasa, asa ca ne-am putut concentra strict pe informarea si engagement-ul lor. Lucru care as zice ca ne-a iesit bine, avand in vedere ultimele survey-uri facute intern.

Provocari au fost evident si aici, insa am putut trece rapid peste ele. De exemplu noi pregateam de cateva luni lansarea Yammer - platforma de colaborare interna de la Microsoft, reusind sa o folosim la scurt timp de la inceperea starii de urgenta. Avem deja multiple comunitati in Yammer. CEO-ul nostru posteaza acolo anunturi in mod frecvent, colegele de la comunicare si HR au tot felul de concursuri si initiative care tin angajatii implicati. Ne bucuram foarte mult ca putem profita de functionalitatea ei din plin.

Legat de lucrul de la distanta, in echipa de marketing si comunicare noi oricum incercam si inainte de starea de urgenta ca doua zile pe saptamana sa le lucram de acasa. Unora ne reusea mai bine, altora nu (in functie de sedinte), deci trecerea a fost oarecum naturala. Trebuie sa recunosc ca este mult mai usor cand toata lumea lucreaza de acasa, inclusiv agentiile, pentru ca ne miscam mai repede, suntem mai proactivi si ne comportam altfel decat atunci cand doar una sau doua persoane lucreaza asa. Este un mix de colaborare online si offline.

De asemenea, ne ajuta sa stabilim niste reguli, mai ales acum cand este greu sa facem diferenta intre viata profesionala si cea personala, cand unii dintre noi au copii pe langa ei, sau cand incepe sa se simta lipsa iesitului la aer curat. Ce incercam noi ca echipa e ca indiferent ce se intampla pe parcusul saptamanii sa ne auzim de doua-trei ori pe Skype fara o agenda, ci doar  de “check-in”, sa vedem ce mai facem si sa ne mai spunem o gluma. Iar din cand in cand sa ne distram organizat - am reusit o singura data pana acum, cu un live QUIZ cu premii organizat pe Skype. Dar mai e timp, mai gasim cu siguranta ceva.

 

              

 

Publicat în Interviuri

Interviuri

Marketing in FMCG pe timp de criza  – Interviu cu Mihaela Grelus - Marketing Director Maspex Romania

Marketing in FMCG pe timp de criza – Interviu cu Mihaela Grelus - Marketing Director Maspex Romania

19 Iunie 2020

Mihaela Grelus conduce departamentul de marketing al companiei Maspex Romania, unul dintre cei mai mari...

„O estimare optimista ar fi ca in 12-18 luni sa revenim la vanzarile de anul trecut” - Roxana Liritis, Director General al Grupului Editorial Corint

„O estimare optimista ar fi ca in 12-18 luni sa revenim la vanzarile de anul trecut” - Roxana Liritis, Director...

16 Iunie 2020

Cum afecteaza criza provocata de pandemie piata de carte din Romania, supravietuirea editurilor și implicit...

Marketing la HelpNet pe timp de pandemie

Marketing la HelpNet pe timp de pandemie

12 Iunie 2020

„HelpNet este un brand cu notorietate, construit cu pasiune si corerenta” - explica Isabelle Iacob,...

Revista Marketing Focus a fost lansata de Institutul de Marketing  cu scopul de a aduce un plus de informatie, idei si resurse de marketing atat profesionistilor de marketing, cat si celorlalti actori si departamente implicate in livrarea performantei de marketing:comunicare si relatii publice, resurse umane, IT, financiar,  relatii cu clientii si nu in ultimul rand management. 

Aboneaza-te la revista Marketing Focus pentru a fi la zi cu resurse si informatii din domeniu.