A treia ediție a BIZ SUSTAINABILITY AWARDS a avut loc miercuri, 28 iunie, la Palatul Universul din București, în Teatrul Apollo 111.

BIZ SUSTAINABILITY AWARDS premiază excelența și oferă recunoaștere acelor strategii smart de sustenabilitate și leadership în CSR, de la companii și ONG-uri care înțeleg cu adevărat ce înseamnă să fii responsabil și să investești în comunitățile din care faci parte.

Înainte de gală, un manifest pentru sustenabilitate a fost prezentat cu ajutorul unor invitați care au venit cu propriile experiențe în măsură să ofere inspirație.

Alina Greavu, activistă pentru mediu și drepturile omului, fondatoarea Asociației ALUZIVA, a vorbit despre sustenabilitate în modă, despre fundraising, dar și despre școală.

Marta Ușurelu, owner Biz, a purtat apoi un dialog despre inițiativele cu impact pe termen lung alături de Irina Manuela Butnaru, Corporate Communications Manager & Spokesperson, Penny și Sorin Anagnoste, consultant si lector la Facultatea de Administrarea Afacerilor (ASE).

Înaintea Galei, Claudiu Butacu, Co-fondator și președinte EfdeN, a căutat să răspundă dacă se poate preda sustenabilitatea.

După o doză concentrată de informație și inspirație, a treia ediție a Galei BIZ SUSTAINABILITY AWARDS a adus pe scenă câștigătorii din acest an, care au primit trofeele din partea unor oameni la fel de implicați și preocupați de viitorul sustenabil.

Printre cei care au anunțat laureații BIZ SUSTAINABILITY AWARDS 2023 s-au aflat Roxana Răcănel, People Catalyst, ARGGO Consulting, Andra Răileanu, Business Development Manager, GfK, Loredana Hatingher, Business Director, Mantia AdAgency (Mercury 360), Alexandru Ion, cofondator Nexus Gaming, Andreea Lupu, Strategy & Innovation Director, Starcom Romania, Diana Cosmin, creator de conținut FineSociety, curator al revistei Haute Culture, Camelia Munteanu, CSR Coordinator, UP România, Alina Bacalu, Sustainability & Corporate Communication Manager, Regina Maria, Sabina Știrb, Head of Communications, Samsung Electronics, Violeta Niculuț, Marketing Manager, Anchor Grup și Andrei Bereandă, Head of Digital, PRO TV.

Trofeele BIZ SUSTAINABILITY AWARDS 2023 au fost realizate de artistul plastic Ovidiu Toader din material reciclabil și sunt unele dintre cele mai râvnite trofee de către toți cei implicați în domeniul sustenabilității.

Câștigătorii BIZ SUSTAINABILITY AWARDS 2023

• Community Hero: UniCredit Bank
• Leadership Hero: Philip Morris România
• Sustainable Business Hero: Penny
• Sustainable Business Hero: Rehau
• Social Impact Hero: Lidl
• Next Generation Hero: Avon
• Sustainable Business Hero: Sesderma
• Education Hero: Rompetrol
• Education Hero: Fundația Arctic
• Tech for Good: Vodafone
• Change Champion: Air France – KLM
• Social Impact Hero: Asociația Zi de Bine!

Credit FOTO: Vali Mirea / Revista Biz

Piața locală de e-commerce, cea mai importantă din Europa de Sud-Est, a avut creșteri de două cifre în ultimii ani, iar concurența a devenit tot mai acerbă, astfel că strategiile de marketing folosite de magazinele online au un rol esențial. Anișoara Munteanu-Bîsceanu, Growth Marketing & Events EMEA VTEX, ne vorbește despre nevoia educare a pieței, dar și despre dezvoltarea spectaculoasă pe care a avut-o în regiune VTEX, platforma enterprise de comerț digital cu ajutorul căreia brandurile și retailerii își gestionează operațiunile de comerț la nivel global.

VTEX este o companie din Brazilia, care s-a dezvoltat spectaculos pe o piață și într-o cultură cel mai probabil total diferită cum este cea din România. Ce strategii de marketing au funcționat pentru dezvoltarea vizibilității brandului VTEX la nivel local?

VTEX are o poveste de succes de mai bine de 20 de ani, timp în care s-a dezvoltat și a crescut treptat în diferite țări ale lumii. Acest lucru a reprezentat un avantaj foarte mare pentru echipa din România, pentru că am avut posibilitatea să ne inspirăm din munca realizată de colegii din alte țări și să adaptăm la început strategiile lor la piața noastră locală. Până la urmă, toți clienții noștri, de oriunde ar fi, își doresc soluții de e-commerce performante, care să le satisfacă nevoile actuale și care să anticipeze viitoare tendințe în materie de tehnologie. Bineînțeles, am gândit și dezvoltat strategii noi pentru piața din România, cum ar fi podcastul “Complex Made Simple”, care explică termeni din e-commerce și prezintă poveștile de succes ale unora dintre cele mai cunoscute branduri locale. Un alt exemplu este evenimentul European Digital Commerce, care, de la prima ediție în 2019, a ajuns să aibă anul acesta peste 600 de specialiști în e-commerce în audiență.

Care sunt principalele diferențe sesizate privind promovarea unui furnizor de soluții de e-commerce ca VTEX între România și Brazilia, în ceea ce privește piața, consumatorii?

Cea mai mare diferență pe care o sesizăm între România și Brazilia este nivelul de educație în ceea ce privește piața de comerț digital. Când am început să promovăm produsele și serviciile VTEX, ne-am dat seama că piața nu înțelege încă ce oferă un furnizor de soluții de e-commerce de nivel enterprise și ce mai exact presupun aceste soluții. De aceea ne-am concentrat mai mult pe educare în primă etapă pentru a face o schimbare și pentru a încuraja alte companii din e-commerce să urmeze acest trend.

Pentru că nevoia de digitalizare a comerțului a crescut mult mai repede decât numărul de specialiști pregătiți, am lansat anul trecut un curs de e-commerce la Universitatea Politehnica, prin care să încurajăm studenții să aleagă acest domeniu și să fie pregătiți pentru industrie.

O altă inițiativă pe care am realizat-o după ce am analizat piața a fost să facem o solicitare anul trecut la Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a include ocupația de “Manager Comerț Electronic“ în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Practic, acum, specialiștii în e-commerce pot fi încadrați și recunoscuți profesional ca atare.

VTEX este o companie care se adresează brandurilor și retailerilor enterprise. Cum ai descrie publicul țintă și relația cu clienții și ce abordări de promovare sunt cele mai eficiente în acest segment?

Soluțiile VTEX se adresează tuturor brandurilor și retailerilor de tip enterprise, adică acelor companii care ajung la maturitate și își doresc scalare, expansiune și eficientizare. Cele mai eficiente strategii de promovare sunt cele care au ca subiect o poveste de succes a unui client existent, din România sau din altă țară. 

Ce planuri de promovare a brandului VTEX sunt pe listă pentru anul acesta?

Anul acesta am avut cea mai de succes ediție a evenimentului European Digital Commerce Summit, iar acum continuăm să lucrăm pentru următoarea ediție, care plănuim să crească și mai mult. De asemenea, sperăm ca prin proiectele VTEX să creștem interesul noilor generații pentru o carieră în e-commerce, de aceea continuăm și anul acesta cursul dezvoltat împreună cu Universitatea Politehnica, care se încheie în luna iunie.

Alte activități țin de promovarea noilor produse ale VTEX și a poveștilor de succes ale clienților noștri.

De curând ai fost promovată în rolul de Marketing, PR & Events Manager pentru regiunea EMEA în cadrul VTEX. Ce presupune acest rol? Ce responsabilități ai și cum contribui practic la dezvoltarea brandului?

Din noul rol ajut managerii de marketing locali din regiune să creeze și să organizeze evenimente, să-și amplifice strategiile de PR și să crească vizbilitatea brandului. Împreună împărtășim best practices, dar și acțiunile care nu merg, așa încât să fim cât mai eficienți. 

Ce skill-uri ar trebui să aibă un specialist în marketing care dorește să lucreze în e-commerce?

Pe lângă abilitățile și cunoștințele de bază din marketing, un specialist ar trebui să cunoască foarte bine comerțul digital, să înțeleagă produsele pe care le promovează și să-și dorească mereu să învețe lucruri noi. În VTEX, toți, indiferent de poziție, trebuie să cunoaștem bazele comerțului digital și suntem încurajați să învățăm pentru certificarea CMX, un examen de comerț al EICOM Institute, din UK. Eu am învățat pentru certificările de Level 1 și Level 2, care m-au ajutat mult nu doar să-mi șlefuiesc redactarea textelor și să includ mai multe informații utile în acestea, dar și să găsesc mai multe unghiuri de abordare pentru promovarea unei anumite soluții.

Cu ce provocări și cu ce satisfacții vine cariera în marketing pentru tine?

Cea mai mare satisfacție o am atunci când mă întâlnesc cu oameni din diferite domenii, oameni pe care îi cunosc pentru prima dată și îmi spun că au auzit de VTEX, că le-a plăcut proiectul X sau Y, și unii chiar direct interesați de produsele noastre. Practic, acesta este rezultatul pe care ni-l doream de la început și mă bucur că am avut șansa de a contribui la creșterea acestui brand în România.

Pe o piață locală cu un potențial major, în care mai puțin de jumătate din persoanele cu acces la internet fac achiziții online, VTEX are în plan dezvoltarea portofoliului de clienți enterprise, noi inovații ale serviciilor sale și continuarea investițiilor în zona de educare. Potrivit specialiștilor, ceea ce va caracteriza în continuare piața din România este dezvoltarea marketplace-urilor, abordarea omnichannel, dar și extinderea peste granițe.

Magazinele online care folosesc marketplace-ul VTEX, unul dintre principalele servicii ale companiei, au avantajul de a intra în contact cu peste 3.200 de comercianți din peste 38 de țări, ceea ce le permite extinderea pe alte piețe.

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor privind gestionarea deșeurilor și reciclarea, în contextul în care de la sfârșitul acestui an consumatorii care vor alege să nu recicleze ambalajele nereutilizabile din plastic, aluminiu și sticlă vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare.

• Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic
• Principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult: distanța mare față de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) și lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).
• 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare

Pentru 6 din 10 români colectarea separată a deșeurilor reciclabile este un obicei zilnic

Rezultatele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research arată date încurajatoare, românii fiind din ce în ce mai implicați în protejarea mediului înconjurător prin reciclare. 58% dintre români declară că întotdeauna colecteză separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional.

Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri cum ar fi bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile, iar ca tendiță generală observăm că generația Z (18-24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.

De cele mai multe ori deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.

În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, 80% dintre români obișnuiesc să le predea separat pe categorii (plastic, sticla, metal și hârtie), iar 20% amestecate.

Dacă ne referim la situația celorlalte categorii de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri) obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).

Lipsa unei infrastructurii optime de colectare și neîncrederea în gestionarea corectă a deșeurilor sunt principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult

Principalele bariere ce îi împiedică pe români să recicleze deșeurile atât cât și-ar dori sunt distanța mare față de centrele de colectare (36%), aspect menționat în mai mare măsură de rezidenții din mediul urban (39% vs. 29% mediul rural), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) sau lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%).

Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%) sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).

Analizând comportamentele românilor care și-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii 10 ani, 42% au ales să le predea pe cele vechi prin programul Rabla pentru electrocasnice, 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi și 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.

Ce presupune noul sistem garanție-returnare ce va intra în vigoare din 30 noiembrie 2023?

Conform viitoarei legislații privind sistemul de garanție–returnare, consumatorii vor plăti o garanție de 0.50 RON atunci când vor cumpara o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului.

6 din 10 români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate o dată cu implementarea sistemului garanție-returnare

66% dintre participanții la studiu menționează că au auzit de sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi ce urmează să fie implementat la sfârșitul anului, bărbații fiind informați într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%)

În acest nou scenariu, 63% dintre români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor pentru a recupera garanția de la achiziție, cei cu vârste peste 45 ani remarcându-se ca fiind cei mai conștiincioși (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18-24 ani (50%).

Măsurând percepțiile față de această reglementare, aflăm că peste jumătate dintre români ar prefera să returneze ambalajele la un automat de colectare (60%), în special tinerii până în 35 de ani (67%), 25% sunt în expectativă neavând o preferință clar stabilită momentan, iar 15% ar opta pentru returnarea manuală.

În ceea ce privește modul în care românii cred că noul sistem le va influența obiceiurile de consum, 43% declară că vor cumpăra băuturi la fel ca până acum, în special bărbații (49% vs. 38% femei) și cei peste 45 ani (51%), categorie de vârstă care s-a diferențiat ca fiind cea mai responsabilă în privința reciclării. 19% consideră că vor cumpăra ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția și într-o mai mică măsură că vor cumpăra mai rar (13%) sau că vor alege produse mai ieftine la raft (12%).

Sursa: Reveal Marketing Research

Iată că a trecut #Effie-ul, ediția 20. Lume bună, prieteni vechi, m-am bucurat să îi revăd. Mai jos comentez puțin căștigătorii și ce învățăm din asta.

Au ajuns în finală:

- #BancaTransilvania cu #Stup, care a luat și Grand Effie. A devenit brandul și clientul anului, alături de #LeoBurnett 

- Două cazuri sociale puternice: Nemira – “Bookvertising” și, mai ales, “Ne-examinabil”.

Celelalte Gold-uri din categorii sunt adjudecate de alt BT, încă un caz social (Hospice) și trei jucători comerciali (Storia, Flip, Arctic).

Din 36 de categorii + sute de entry-uri, doar 10 au avut câștigători, oferite de patru mărci comericale, 2 ONG-uri și un publisher, Nemira.

Ce au făcut finaliștii bine? Au adus multă emoție (mai ales “Ne-examinabil”) sau au strategie stabilă: Banca Transilvania.

Banca Transilvania are o idee creativă clară în ultimii ani: "Să îi inspire pe antreprenorii români să aibă succes”. Cum? Dându-le exemple de determinare și muncă asiduă.De ce este foarte tare? Pentru că are miză. Are contrast, ne contrazice canvasul cultural. Reflexul nostru cultural este Gigi Becali, un “nouveau riche” balcanic: succes peste noapte, îl arăți, te lauzi că eșți bun român și ortodox. De unde știu astea? De la Timișoreana, când în 2007 îl căuta pe Domnul Trandafir. A primit Grand Effie atunci, same but different. Având substanță într-o categorie dificilă, își asumă riscuri, au o poveste. Asta le-a dat distinctivitate față de restul jucătorilor.

Nu în ultimul rând, comunicarea nu este doar “advertising”. Banca Transilvania a reușit să facă “doing”, apoi “saying”, și are rezultate.

Și, un amănunt. Că să poți avea miză în comunicare, ai nevoie și de o cultură internă care să permită aceste lucruri. Marketingul este un produs cultural. Reprezintă credințele organizației, iar comunicarea nu poate fi mai bună decât brieful brand managerului și ce aproabă board-ul și directorul general.

Meritoriu, mai ales pentru că Banca Transilvania nu este un jucător de nișă care își asumă riscuri, ci liderul pieței bancare, în sine "risk-adverse".

Ce ne spune asta despre restul entry-urilor? Din 36 de cazuri pe care le-am văzut, mai mult de jumătate nu aveau ce să caute. Câteva bune, două-trei foarte bune (au luat și “Gold”). În rest, mult influencer marketing și glumițe. Aici e problema, când te specializezi în project management, negocieri și crezi că “performance + influencer = marketing”, nu ai caz de festival (și nici rezultate sustenabile, trust me).

Sper că Banca Transilvania poate să îi convingă și pe ceilalți de câteva lucruri:

1. Strategia face mărcile mari, nu execuții funny. Pleacă din avantaje de brand către insight-uri de client, comunicarea îi va aduce împreună. Însă ai nevoie de timp și oameni buni.

2. Cere agenției un “Creative Big Idea”. Dacă nu știe ce e asta, schimbă-o.

3. Asumă-ți riscuri smart. Provoacă o schimbare. Nu călări trendul mediocru, contrazi-l și tu cu mult bun simț pe Gigi Becali.

4. Dacă nu poți sparge clutter-ul, nu mai comunica, întoarce-te la punctul 1.

Ne revedem la ediția 30. Voi fi acolo negreșit.

Saatchi Creative Hub semnează cea mai recentă campanie realizată de Dăruiește Viață, în parteneriat cu Tazz. Sub sloganul Poftă de fapte bune, campania îi îndeamnă pe români să facă donații direct în aplicația Tazz pentru echiparea și dotarea spitalului de copii construit de Asociație.

Mecanismul prin care au loc donațiile este unul simplu: utilizatorii care doresc să participe nu trebuie decât să intre în aplicația Tazz, la secțiunea Magazine () și să aleagă din oferta Dăruiește Viață produsele pe care doresc să le doneze spitalului. Astfel, pot alege de la echipamente medicale, la consumabile și piese de mobilier. Comanda plasată prin intermediul Tazz reprezintă o donație virtuală, produsele fiind achiziționate ulterior direct pentru spital. Campania își propune să strângă fonduri în valoare de 150.000 de euro până pe data de 15 iulie, 100% din fondurile strânse din comenzile realizate în aplicație fiind direcționate către Asociația Dăruiește Viață pentru echiparea spitalului de copii. Conceptul și execuția campaniei au fost realizată pro bono de Saatchi Creative Hub.

„Dacă intri pe Dăruiește Viață pe Tazz putem garanta o sesiune de cumpărături care te va face să te simți cu adevărat bine. Am vrut să încercăm o metodă de donație nouă. Să fie simplă, accesibilă și de preferat să te prindă într-un moment în care vrei să dai bani, în sesiunile tale de shopping. Și nu dai doar bani, ci vezi exact ce are nevoie spitalul și alegi obiectul pe care vrei să îl donezi; fie el o jucărie, fie un pat de ATI. Așa poți să simți că aportul tău are un rezultat direct în proiectul #NoiFacemUnSpital” a declarat Laura Belc, Creative Director Saatchi & Saatchi Creative Hub.

„De câte ori în viață poți spune că ai echipat un Spital? Sau că ai participat la dotarea unui Spital de copii? Este încă o premieră pe care Dăruiește Viață o aduce cu inițiativa #NoiFacemUnSpital, pe lângă multiplele premiere la nivel de infrastructură medicală și condiții de tratament create în Spitalul construit exclusiv din donații și sponsorizări. Am considerat că luna iunie este o lună perfectă pentru a începe această campanie care ne va oferi resursele necesare să asigurăm copiilor cu patologii grave condiții de tratament ca în Europa de Vest” – Carmen Uscatu, fondatoare Dăruiește Viață.

„Lucrările de construcție s-au finalizat, suntem în proces de recepție lucrări și cât de curând vom pregăti operaționalizarea Spitalului construit de Dăruiește Viață cu sprijinul a peste 350.000 de oameni și peste 7.000 de companii. Acum este momentul potrivit să ne gândim la cum va funcționa zi de zi, ce nevoi vor avea pacienții, cadrele medicale și părinții. Pentru că #NoiFacemUnSpital înseamnă mai mult decât o clădire, înseamnă un alt fel de a primi îngrijire medicală în România” – Oana Gheorghiu, fondatoare Dăruiește Viață.

„Când am aflat că #NoiFacemUnSpital intră în etapa #NoiEchipamUnSpital, ne-am alăturat imediat inițiativei. Am deschis împreună cu prietenii de la Dăruiește Viață  un magazin de fapte bune în aplicație, în care vezi ce nevoi are Spitalul, alegi ce vrei să dăruiești și toate donațiile merg direct către echiparea lui. Este un proiect la care ținem foarte mult și în care orice ajutor contează pentru ca Spitalul să înceapă să funcționeze cât mai repede” – Roxana Niculae, Brand Manager Tazz.

Inițiativa #NoiFacemUnSpital a Asociației Dăruiește Viață este cea mai mare inițiativă de implicare socială din România și primul spital de copii construit de la zero, exclusiv din donații și sponsorizări. Începute în vara anului 2018, lucrările pentru construirea spitalului au fost finalizate, proiectul fiind acum în proces de recepție a lucrărilor de construcție. Noul spital va asigura infrastructura necesară pentru oferirea de îngrijire multidisciplinară copiilor cu patologie oncologică și alte boli grave și va aduce multiple premiere în România, precum: un bloc operator cu cinci săli de operație realizat exclusiv din sticlă pentru reducerea infecțiilor nozocomiale, spații speciale gândite pentru părinți și pacienți (spații de relaxare, cinema indoor, studio radio, grădină interioară etc.), primul departament de radioterapie pediatrică dintr-un spital public, ATI cu saloane individuale și acces pe baza unui sistem clean hands, etc.

#PoftaDeFapteBune #doarpetazz

Coca Cola cotinuă planul ambițios lansat în 2018 "O lume fără deșeuri", iar progresele sale sunt vizibile și în România. Alături de jucătorii locali din industria reciclării, face pași pentru a diminua efectul nociv al ambalajelor sale, iar comunicarea acestor eforturi este tot mai vizibilă. Cu toate acestea, atât la nivel local, cât și la nivel global, rezultatele sunt încă departe de obiectivele hiper optimiste. Pilonul principal al strategiei este, din păcate, doar plasticul, desi compania a avut  și mai are sisteme bine puse la puct de recuperare, returnare și refolosire a clasicelor ambalaje de sticlă, la care pare că doresște să renunțe. Dacă plasticul a adus în egală măsura beneficii și avantaje, din păcate nu funcționează ca soluție unică și universală, mai ales în zone fără sisteme, logistică și sisteme de reciclare.

Democratizarea accesului la inovații pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate

Coca-Cola a schimbat ambalajul produselor în 2009, odată cu lansarea PlantBottle™, prima sticlă din plastic complet reciclabilă din lume, produsă parțial din plante. Diverse branduri de băuturi, de la DASANI la Coca-Cola și Gold Peak, și-au găsit un loc în portofoliul PlantBottle, care reprezintă astăzi 30% din volumul de ambalaje al companiei în America de Nord și 7% la nivel global.

Mai mult, Coca Cola și-a anunțat intenția de a democratiza accesul la aceste inovații pentru parteneri externi, inclusiv către concurenții din industria băuturilor.

"Avem nevoie de mai multe companii care să folosească această tehnologie într-o gamă largă de produse pentru a obține impactul pe care știm că îl poate avea", a scris James Quincey, CEO al Coca Cola încă din 1996, după o carieră de consultant la Bain. "Nu este vorba doar despre PlantBottle. Este vorba despre schimbarea fundamentală a mentalității noastre. Nu ne putem permite ca cineva să acapareze ideile bune dacă acestea ar putea ajuta la protejarea planetei."

Lărgirea accesului la tehnologia PlantBottleIP se aliniază cu viziunea Coca-Cola "O lume fără deșeuri" și cu obiectivul lor de a introduce polimeri din surse regenerabile, a declarat Scott Pearson, Director Senior pentru inovație globală la Coca-Cola. Este vorba de a conduce o economie circulară și de a utiliza și reutiliza resursele mai eficient. O parte din acest lucru, în cazul materialelor plastice, înseamnă utilizarea de materii prime regenerabile care nu se bazează pe combustibili fosili, susține Scott Pearson.

Progrese și ambiții

Coca-Cola inovează tehnologiile de bază ale bioplasticelor pentru a crește în continuare oferta mondială de biomateriale care pot fi utilizate în rășina PET; investește în tehnologie pentru a utiliza mai multe materiale reciclate în ambalajele sale și face ambalajele din plastic mai ușoare și mai ușor de reciclat. În plus, compania distribuie pubele de reciclare, creează centre de colectare și promovează reciclarea în comunitățile locale din întreaga lume.

Coca-Cola colaborează cu parteneri din domeniul tehnologiei pentru crearea unui prototip de sticlă produsă 100% din surse vegetale, cu excepția capacului și a etichetei, care a fost realizată cu ajutorul unor tehnologii inedite. Prototipul sticlei vine la mai mult de un deceniu de la debutul PlantBottle™, prima sticlă din plastic PET reciclabilă din lume, fabricată cu până la 30% din materiale vegetale. A fost produsă o serie limitată de aproximativ 900 de sticle prototip.

Cea de-a doua tehnologie revoluționară, pe care The Coca-Cola Company o deține împreună cu Changchun Meihe Science & Technology, raționalizează procesul de producție a bMEG și permite, de asemenea, flexibilitate în ceea ce privește materia primă, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate mai multe tipuri de materiale regenerabile. În mod obișnuit, bMEG este produs prin transformarea trestiei de zahăr sau a porumbului în bioetanol ca produs intermediar, care este ulterior transformat în bioetilenglicol. Acum, sursele de zahăr pot produce direct MEG, ceea ce duce la un proces mai simplu. UPM, primul licențiat al acestei tehnologii, construiește în prezent o instalație comercială la scară largă în Germania pentru a transforma în bMEG materia primă de lemn de esență tare certificată, provenită din surse durabile, preluată din cherestea și din alte fluxuri secundare din industria lemnului.

"Scopul nostru este de a dezvolta soluții durabile pentru întreaga industrie. Vrem ca și alte companii să ni se alăture și să avansăm, în mod colectiv” a declarat Breed, care susține că investițiișe în tehnologii regenerabile și care țin de domensiul reciclării nu sunt domenii în care compania își dorește avantaj competitiv.

În 2015, Coca-Cola a dezvăluit primul prototip pentru o PlantBottle™ 100% pe bază de plante biologice la Expo Milano, folosind metode de producție la scară de laborator pentru a produce bPX. Cu toate acestea, această sticlă de nouă generație, 100% pe bază de plante, a fost realizată cu ajutorul unor noi tehnologii pentru a produce atât substanțele biochimice din care se fabrică sticla, cât și pentru a fi pregătită pentru scalare comercială.

De la obiective curajoase, la realitatea din teren

Un documentar recent realizat de Deutsche Welle, în care reprezentanții companiei nu au dorit  să apară în direct, problema apare mult mai complex și mai spinoasă. Sticlele de plastic generează un sfert din poluarea marină. Cea mai mare parte dintre acestea au ca sursă liderul categoriei: Coca-Cola. Din cele peste 500 de miliarde de sticle de plastic vândute anual, majoritatea sunt folosite o singură dată și apoi aruncate.

Doar 9% din totalul de plastic ajunge să fie reciclat. Recuperarea și reciclarea plasticului costă mai mult și are un impact mai mare asupra mediului decât plasticul virgin. În plus, pentru fabricarea plasticului sunt folosiți masiv combustibilii fosili de care, avocații înverșunați ai energiei verzi și ”curate” pretind că doresc să îi elimine.

Adevărata sustenabilitate trece dincolo de declarații, în întregul lanț valoric al companiei. Pe termen lung, Coca Cola va fi și moștenirea pe care o lasă în urmă. Pentru a ajunge la deziderarul “O Lume fără deșeuri”, Coca-Cola trebuie să regândească, în fiecare țară și continent  modul în care trimite produsele la consumatori , în ce tip de ambalaj, îmbunătățirea sustenabilității fiecărui tip de ambalaj, introducerea a noi tipuri de ambalaje sau reintroducea celor vechi, precum sticlele returnabile, care erau o soluție în multe zone, dincolo de costurile mai mari ale sistemului de reutilizare. Indiferent de ambalajul folosit, este important ca o cantitate mai mare să fie colectată pentru reciclare, dar mai ales, întoarcerea la colectare, reducere și reutilizare.

Intențiile bune nu rezolvă încă problema, iar dialogul onest și transparent este singura soluție pentru a transforma sustenabilitatea dintr-un nou slogan într-o realitate viabilă. „Azi orice producător ar trebui să proiecteze şi viitorul deşeu.“

Surse:

• https://www.coca-colacompany.com/media-center/100-percent-plant-based-plastic-bottle
• https://www.coca-colacompany.com/media-center/coca-cola-expands-access-to-plantbottle-ip
• https://www.plasticsoupfoundation.org/en/2021/10/is-coca-cola-ambitious-enough-about-bottles-of-recycled-plastic/

4 din 5 români care merg anul acesta în vacanță în străinătate intenționează să plătească la destinație cu cardul, telefonul sau alte dispozitive mobile. Unul din trei turiști români (35%) plănuiește să cheltuiască între 200 și 600 de euro de persoană în vacanţa peste hotare, conform rezultatelor studiului Visa „Intenții de călătorie și plată 2023”, realizat pe opt piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. 

Visa inovează constant pentru a face noile metode de plată din ce în ce mai performante și accesibile pentru fiecare dintre noi. Pe lângă cardurile tradiționale, datele de autentificare ale cardului Visa pot fi folosite pe dispozitive digitale precum telefoane sau ceasuri inteligente. Aceste plăți digitale se numără printre cele mai populare metode de plată pentru turiștii chestionați din țările din Europa Centrală și de Est (ECE), peste trei sferturi dintre aceștia spunând că intenționează să plătească astfel în timpul vacanței în străinătate. Şi în România se înregistrează această tendinţă: 81% dintre românii care aleg să își petreacă vacanța în afara țării declară că vor plăti cu cardul, cu telefonul mobil sau cu un smartwatch pe parcursul concediului.

Plățile în străinătate cu cardul Visa sau folosind datele cardului pe un telefon sau smartwatch sunt la fel de rapide, confortabile și sigure ca acasă. Principalele avantaje ale plăților cu cardul în afara țării, menţionate de respondenții din regiune, sunt confortul (58%), siguranța de a nu risca pierderea numerarului (53%) și rapiditatea (52%).

Peste o cincime (22%) dintre turiștii români vor să plătească în străinătate cu telefonul sau cu un smartwatch. În ECE, plățile mobile în afara țării sunt populare și printre turiștii din Polonia (22%) și Ungaria (21%).

„Românii au adoptat plățile mobile nu doar pentru tranzacțiile interne, ci și atunci când călătoresc în afara țării, pentru că este confortabil să poți folosi cardul Visa pentru plăţi în peste 150 de monede, în milioane de locuri din întreaga lume. Studiul nostru arată că în timpul vacanțelor în străinătate, românii tind să plătească cu cardul sau telefonul mai ales la restaurant, la magazinele alimentare, la standurile de suveniruri, în muzee sau parcuri de distracție. Și pot face acest lucru încrezători că tranzacțiile lor sunt sigure datorită tokenizării, tehnologia care înlocuiește datele cardului cu un cod unic pe care doar Visa îl poate descifra, protejând astfel consumatorii împotriva tentativelor de fraudă”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Peste jumătate (51%) dintre românii care plănuiesc o vacanță în străinătate intenționează să folosească în afara țării același card de plată ca acasă. Alţii preferă să plătească peste hotare cu un card diferit față de cel folosit în România. Acest lucru este mai frecvent în cazul românilor (25%), polonezilor (24%) și ungurilor (23%). Trei sferturi dintre turiştii din ECE chestionaţi, care călătoresc în afara țării, se decid cu privire la metoda de plată pe care o vor folosi în străinătate înainte să plece în vacanță.

Vacanțe cu plată online

Odată cu creșterea comerţului electronic, preferăm tot mai mult să plătim online diverse produse și servicii. Astfel, nu este deloc surprinzător că inclusiv pentru vacanțe alegem să facem plățile online. 83% dintre românii care își organizează vacanța pe cont propriu declară că vor plăti anumite servicii online, iar 3 din 4 dintre aceştia susțin că vor folosi cardul sau portofelul digital. 58% vor achiziționa cazarea online, 40% transportul, iar 19% aleg să plătească online bilete de acces sau excursii suplimentare.

Studiul Visa arată că 64% dintre românii care aleg pachete de vacanță în străinătate le vor cumpăra online, prin intermediul site-urilor agențiilor de turism sau pe platforme de tip agregator care înglobează oferte din partea mai multor operatori de turism. Aproximativ trei sferturi dintre aceștia (74%) plătesc cu cardul sau portofelul digital. Cumpărarea vacanțelor online este cel mai des întâlnită în Croația (78% dintre clienții agențiilor de turism cumpără online), Slovacia (76%) și Slovenia (74%).

În ciuda inflației, românii vor să își petreacă vacanțele în străinătate

26% dintre românii chestionați plănuiesc să meargă în vacanță peste hotare în acest an. 35% dintre turiștii români intenționează să cheltuiască între 200 și 600 de euro de persoană pe parcursul concediului în străinătate, cu o durată medie a vacanței de șapte zile.  

Dintre românii care au confirmat că vor merge în vacanță peste hotare, peste două treimi (69%) vor să călătorească cel puțin de două ori în acest an, iar a doua escapadă va dura de obicei 1-2 zile. Acestea sunt în special city break-uri, populare cu precădere în rândul generațiilor mai tinere: mileniali și generația Z.

Românii care călătoresc în străinătate intenționează în primul rând să se odihnească, combinând relaxarea cu vizitarea obiectivelor turistice. Totodată, unul din cinci (19%) români chestionaţi plănuiește să își petreacă vacanțele vizitând familia și prietenii care locuiesc în străinătate.

„Deschiderea de a lua în considerare o vacanță sau un city break în străinătate ne arată că românii încep să prindă din nou încredere în ceea ce privește călătoriile. Potrivit studiului nostru, destinațiile preferate ale românilor în prezent sunt Grecia (28%), Italia (18%), Bulgaria (16%) și Spania (14%). Reluarea călătoriilor în străinătate înseamnă şi o creştere  a numărului de plăți transfrontaliere, ceea ce duce la dinamizarea mai multor industrii, inclusiv a sectorului turismului.”, adaugă Elena Ungureanu.

51% dintre românii chestionați care călătoresc în străinătate nu au de gând să își anuleze planurile, chiar dacă inflația rămâne la un nivel înalt, iar costurile de trai continuă să crească. Cu toate acestea, 57% dintre respondenţi spun că este posibil să caute opțiuni de cazare mai avantajoase în acest caz, iar 55% vor lua în considerare scurtarea vacanței.

Pentru mai mult de jumătate dintre români (55%), situația geopolitică nu le afectează planurile de vacanță în străinătate, în timp ce 41% declară că anul acesta vor merge în sfârşit în vacanța amânată anterior din cauza pandemiei.

Sfaturi Visa pentru călătoriile în afara țării

Plățile în străinătate

Atunci când plătesc cu cardul Visa sau retrag numerar de la un ATM din străinătate, călătorii pot alege să plătească în moneda locală sau moneda ţării de origine. Alegerea monedei locale poate însemna o rată de schimb mai avantajoasă.

Rate de schimb avantajoase

Plata cu cardul Visa în străinătate poate fi mult mai avantajoasă față de schimbul valutar în numerar.

Cumpără fără griji

Plata rapidă și fără probleme cu cardul Visa în străinătate îți oferă linişte şi siguranţă, întrucât plățile interne și internaționale sunt protejate prin mai multe metode.

Siguranță

Plățile cu Visa în străinătate sunt protejate prin aceleaşi sisteme anti-fraudă bazate pe tehnologie de vârf, la fel ca plățile în țară. Astfel, achizițiile tale sunt sigure, indiferent de locul în care plătești.

Rețea de acceptare vastă

Visa face ca plata să fie ușoară și confortabilă în întreaga lume, la peste 100 de milioane de magazine din peste 200 de țări și teritorii, oriunde este afișat simbolul Visa.

Interviu, Tiberiu Mercurian – Manager Marketing Alpha Bank şi Antreprenor cultural

La început de vacanţă de vară cu iz de plecări în ţară şi în afară şi de evenimente culturale de tot felul, de la rock la muzică clasică, de la festivaluri de film la festivaluri de teatru, lansăm o serie de interviuri  pe tema marketingului cultural şi turistic. L-am provocat pe Tiberiu Mercurian, Director de marketing la Alpha Bank şi antreprenor cultural la o serie de întrebări despre rolul marketingului în reuşita şi promovarea unor proiecte artistice sau ale unor destinaţii. Tiberiu este arhitectul a trei proiecte culturale dezvoltate alături de soția sa, Chris Simion Mercurian: Theatrum.ro, platformă creată pentru a aduce împreună toate datele pentru o ieșire perfectă la teatru, Grivița 53, una dintre cele mai ambițioase inițiative private de a construi un teatru de la zero şi Undecloud, poziţionat drept primul festival de teatru independent din România.  

Tiberiu Mercurian  și-a construit cariera dezvoltând strategii de brand și echipe puternice cu care să le dea viață, atât în FMCG, cât și în construcții sau servicii financiare sau marketing cultural. A lucrat timp de opt ani la Henkel, dintre care șase ani ca Marketing Manager al diviziei Laundry and Home Care Romania și timp de doi ani ca Brand Manager Perwoll pentru întreaga regiune a Europei Centrale și de Est.

Cât contează marketingul în succesul unor proiecte culturale? În cazul proiectelor voastre am văzut întotdeauna marketing ca la carte. Există o întreagă retorică de „purpose” şi „de why” în marketingul comercial momentan. La voi toate acestea vin natural: poziţionări-primul festival de teatru independent, primul teatru de comunitate-naming, storytelling, ca să rămân la jargonul anglofon în care ne exprimăm noi, în marketing. Am văzut în proiectele voastre campanii integrate cu tot tacâmul, PR, endorseri, evenimente, fundrasing, retorică şi slogan, cum ar spune copywriterul şi antropologul Florin Dumitrescu.

În ziua de azi nu mai poți concepe un produs, fie el și cultural, fără marketing. Domeniul cultural are o specificitate anume și putem discuta ore întregi pe marginea acestui lucru: produsul artistic/actul artistic este un rezultat al formei de exprimare a unui artist sau este un produs construit pe baza nevoii publicului. Dincolo de acest lucru însă, vorbim de toate ingredientele unui mix de marketing: unde oferi publicului actul artistic, cât costă biletul și cum promovezi.
În cazul proiectelor noastre naturalețea vine din pasiune și din autenticitate. Tot ceea ce facem vine firesc, se dezvoltă natural și este făcut cu pasiune. Dacă vorbim de proiectele Grivița 53 și Undercloud, aici mai vorbim de un ingredient: intuiția lui Chris, care are acest al șaselea simț: intuiția în marketing. Toate elementele care alcătuiesc o campanie integrată curg la noi destul de natural, nu ne chinuim foarte foarte tare. Cred că alcătuim un cuplu care se completează reciproc foarte bine. În ceea ce privește Theatrum, acolo suntem trei parteneri implicați, și fiecare dintre noi vine cu o altă experiență și din nou ne completăm foarte bine.

În ziua de azi nu mai poți concepe un produs, fie el și cultural, fără marketing.

Marketingul cultural are o vulnerabilitate: inteligența spectatorului este peste puterea de a convinge numai printr-o poveste spusă frumos, și dacă un produs nu are conținut, oricât de mult și de bine comunici, a doua oară nu îl mai prinzi în sală pe spectatorul nemulțumit.

Aţi organizat nişte memorabile campanii de fundraising pentru Griviţa  53. Dacă intens mediatizata campanie  de cumpărare, prin subscripţie publică, a sculpturii lui Brâncuşi, „Cuminţenia Pamântului” s-a dovedit un eşec, dezamăgind deopotrivă suşinătorii şi donatorii,  cum aţi reuşit voi cu  campania “Vindem cărămizi. Construim un teatru” cu care au început să vă imite cu succes şi alţii ca să facă marketing pentru cauze bune? Ce v-a ieşit cel mai bine? Ce a mers şi ce nu?

Eu am donat pentru Cumințenia Pământului și nu îmi pare rău. Eșecul nu a fost al campaniei, ci al statului român. Cetățeanul a vibrat. Politicianul, om fără cultură nu a înțeles însemnătatea gestului. Poate dacă Brâncuși ar fi sculptat un G-Klasse, statul român ar fi plătit diferența.
Campania "Vindem cărămizi. Construim un teatru" a fost și este un success pentru că ea accesează un palier extrem de important: emoția. Generează emoție și se bazează pe un lucru extrem de important: cu toții vrem să lăsăm ceva în urmă. Noi oferim această șansă oamenilor care vor să scrie istorie. Se pare că mediul de afaceri se lasă mai greu.
Faptul că suntem copiați e un semn că ceea ce facem, facem bine.

Bunăvoinţa nu înlocuieşte profesionalismul şi aceste demersuri necesită, dincolo de voluntari şi o echipă permanentă şi un efort logistic concentrat, mai ales la vreme de festival sau campanii. Cât de mult te-ai implicat personal, cu ce ştiai din şcoala de marketing din FMCG şi cât a venit de la alţii, agenţii, marketeri voluntari, actori? Dincolo de viziune, de experienţă, de entuziasm, cine sunt cei care lucrează şi ajută? Ne poţi spune mai multe? Cum vă organizaţi să faceţi atât de multe, cu resurse limitate?

Este greu sa găsești oameni pe care să îi molipsești cu același nivel de entuziasm și atunci când entuziasmul nu e 150% dificultățile te destabilizează și părăsești corabia. Noi suntem căpitanii: nu am abandonat niciodată. Am reușit încetul cu încetul să strângem în jurul nostru oameni care au ajutat și au pus umărul. Avem de doi ani o echipă la Undercloud care este solidă și asigură continuitate. Asta este important. Să nu o iei de la zero în fiecare an. Școala din corporații a fost esențială chiar dacă uneori îmi stresez colegii mai artiști cu exceluri.

Cel mai dificil lucru din toată munca noastră este colaborarea cu autoritățile. Fiecare aprobare, fiecare solicitare este o muncă care te consumă enorm. E un efort care îți prăjește neuronii și energia. Asta nu te învață nici o școală.

Cum s-a lansat Undecloud ca festival, ca produs şi ca brand? Pe ce nevoi, pentru ce public şi, nu în ultimul rând, pentru ce tip de sponsori? Tot mai multe branduri includ în mixul lor de promovare sau în planul de CSR şi astfel de proiecte, adesea branduri concurente îşi dau mâna şi se întâlnesc pe afişele aceloraşi evenimente culturale. Cine îşi asociază imaginea cu Undercloud și de ce? De când şi de ce a apărut Minicloud?

Undercloud a fost lansat Chris pe terasa la Motoare în 2008 susținută de Călin Husar. Nu a pornit dintr-o nevoie a publicului, ci dintr-o nevoie a unei generații de artiști care avea nevoie să se manifeste liber, să se exprime dincolo de constrângerile si compromisurile posibile într-un teatru de stat. Dintr-o inițiativă personală pe care Chris și-a asumat-o ca pe un manifest, a devenit o alternativă culturală de neignorat. În timp, publicul a primit cu mare interes producțiile independente și a învățat să aprecieze actul artistic livrat de scena independentă. Sponsorii care au venit alături în toți acești ani au fost brandurile care au dorit să comunice unui public receptiv la nou, interesat de alternativele la status quo. Din păcate trebuie să te contrazic: realitatea ne arată că branduri care susțineau tradițional evenimente culturale, au renunțat. Cultura nu oferă cifre atractive, însă oferă altceva: omul când intră în sala de spectacol, se eliberează de protecții. Absoarbe tot ce vine dinspre scenă sau din jurul ei. Pasiunea se răsfrânge și către brandurile cu care interacționează în proximitatea scenei. Publicul din sala de spectacol este mult mai receptiv față de mesajele primite în acel spațiu. Am făcut un mic studiu pe publicul Undercloud și majoritatea își amintea brandurile partenere, unde au văzut promovarea la festival etc.

Pasiunea se răsfrânge și către brandurile cu care interacționează în proximitatea scenei. Publicul din sala de spectacol este mult mai receptiv față de mesajele primite în acel spațiu

Minicloud a apărut dintr-o preocupare firească de creștere a publicului. Este o formă de educare a tinerilor în spiritul artelor spectacolului. Îi obișnuim pe copii și tineri cu scena, cu actul artistic. E ceva firesc pentru noi. Tot ceea ce facem, facem cu gândul către viitor. Teatrul pe care îl construim nu îl construim pentru astăzi, ci pentru mâine și poimâine, nu construim ziduri, ci o comunitate care să participe activ la ceea ce le propunem.   

Cum se diferenţiază de alte festivaluri, dincolo de curajul salutar de a deschide scena şi cu performance de poezie şi încă un brand în brand: VIP. Vin, Intimitate. Poezie. În acest an şi cu Ioana Crăciunescu, actor talentat şi poet rafinat, ca să dau doar un nume.

Undercloud este o stare de spirit. Nu poate fi descrisă. Trebuie trăită. Veniți intre 19 și 25 iunie pe Calea Griviței și veți înțelege de ce este diferit.

VIP este un produs dezvoltat în colaborare cu un mare prieten al nostru și al proiectelor noastre- Dan Mircea Cipariu. Am desenat VIP în ediția trecută, iar atmosfera creată de ingredientele magice: vin, intimitate și poezie este specială. Trebuie testată. Și ca un insider tip: în ultima seară a festivalului secțiunea VIP va fi onorată de Nora Iuga care va lectura în premieră un text pe care l-a scris special pentru Grivița 53.

Cum sărbătoriţi cea de 16-a ediție şi cu ce atrageţi publicul?

Reluăm după 4 ani marcați de pandemie, schimbări de locație, etc., programul internațional cu 4 spectacole de exceptie: încep cu finalul pentru că îl aducem pe Eric Emmanuele Schmitt pentru prima oară la București în postura de actor. Joacă în Domnul Ibrahim și Florile Coranului sâmbătă pe 24 iunie. Apoi spectacolul de dans-A Labyrinthine Trail- în interpretarea a doi artiști de la Salzburg- membrii ai trupei de dans a lui Peter Breuer- în 19 iunie. Pe 20 iunie prezentăm In Suspension, un spectacol de teatru care va veni din Polonia, pentru ca în 21 iunie să ne bucurăm alături de o trupa de artiști din Republica Moldova care vor pune în scenă spectacolul de teatru Matca.

Programul Undercloud este completat de cele mai importante producții independente ale stagiunii curente.

Cum măsurați succesul, în general? Număr de ctitori , fonduri atrase pentru finalizarea viselor cu care ați început? Progres pe termen scurt sau viabilitate pe termen lung? Calitate sau cantitate? Număr de spectatori sau calitatea actului artistic?

Bucuria și feedbackul spectatorilor sau a cititorilor este cea mai mare răsplată pentru munca noastră. Nu numărul lor, ci intensitatea trăirilor generate.

Spectacolele selectate în festival răspund nevoilor publicului de astăzi, dar păstrând ștacheta calității foarte sus. Încercăm ca prin selecția Undercloud să oferim spectatorilor deschiderea spre inovație, modernism, experiment.

Noi realizăm proiecte pe termen lung. Sigur că ne interesează ziua de azi, dar numai ca punct de pornire pentru mâine, de aceea punem accent pe calitatea actului oferit publicului spectator.

Veniți la Undercloud și vă veți convinge.

• “Cum putem face din lume un loc mai bun?”
• “Scăpăm de petrol” a răspuns antreprenorul israelian Shai Agassi, fondatorul Better Place - o companie născută pentru a fi revoluționară, o întruchipare a genului de ambiție care schimbă lumea și care este celebrată în mod obișnuit.

Conceptul a fost prezentat pentru prima dată la Forumul Economic Mondial din 2005 de la Davos, Elveția, dar cei mai mulți au aflat despre el și despre fondatorul său în urma discursului TED din 2009 al lui Shai Agassi.

Ideea, pe scurt:

Better Place urmărea să stimuleze adoptarea vehiculelor electrice printr-o abordare diferențiată a ceea ce părea, la vremea respectivă, o barieră - durata scurtă de viață a bateriilor.

În timp ce înțelepciunea convențională din industrie era de a crea valoare prin investiții în cercetare și dezvoltare pentru a îmbunătăți durata de viață a bateriei, Agassi a propus crearea unei infrastructuri care să reducă distanța pe care utilizatorii ar trebui să o parcurgă pentru alimentare.

A început construcția unei rețele de stații de încărcare, a reușit să obțină o finanțare de 200 de milioane de dolari din fonduri de risc și a lansat afacerea în Tel Aviv, Israel.

A obținut practic toate întâlnirile pe care le-a cerut - cu lideri mondiali, celebrități și directori executivi ai unora dintre cele mai mari companii din lume. Presa l-a consacrat ca fiind creatorul unui Next Big Thing, banii de la investitori au venit repede și în valuri mari, și părea că nu se vor opri niciodată.

Pe scena conferinței TED a declarat că trecerea la mașinile electrice este echivalentul moral al abolirii sclaviei umane și că aceasta va da startul unei noi revoluții industriale, iar mulțimea l-a ovaționat îndelung.

A Broken Place

Cinci ani mai târziu de la deschiderea primei stații de încărcare, investitorii Better Place au pierdut pariul, iar compania a intrat în faliment.

Eșecul de "a face bateriile la fel de convenabile ca benzina” prin intermediul unui serviciu pe bază de abonament a fost determinat în principal de doi factori:

• modelul de operare se baza pe schimbul de baterii și nu a putut îndeplini modelul de afaceri - benzina poate fi alimentată la orice mașină, în timp ce schimbul de baterii era viabil doar pentru modelul Renault Laguna.  În esență, Better Place nu a oferit un adevărat echivalent al benzinăriilor, iar progresele în tehnologia de încărcare rapidă au devenit o alternativă mult mai larg aplicabilă și mai rentabilă;
• alegerea de a se concentra asupra schimbului de baterii fără a promova utilizarea bateriilor interschimbabile în toate vehiculele electrice a fost o eroare critică, care a făcut ca Better Place să nu-și poată îndeplini în mod eficient modelul de afaceri.

A Better Place a devenit A Broken Place - după cum a fost redenumită compania ulterior de către publicația Fast Company - care l-a considerat cel mai spectaculos eșec al start-up-ului tehnologic din secolul XXI.

De ce avem nevoie de eșecuri precum Better Place?

Ca să continuăm și să inovăm.

“Inovația nu se întâmplă doar pentru că sperăm că se va întâmpla. Este un proces complex, care implică riscuri și necesită o gestionare atentă și sistematică. Inovația nu este un eveniment unic, cum ar fi un bec care se aprinde deasupra capului unui personaj de desene animate. Este un proces prelungit de preluare a ideilor de schimbare și de transformare a acestora în realitate efectivă. Procesul de bază implică recunoașterea oportunităților, găsirea resurselor, dezvoltarea proiectului și obținerea de valoare. Provocarea constă în a face acest lucru într-un mod organizat și în a putea repeta trucul". -spune John Bessant, profesor și expert în inovație.

Mai mult o ideologie decât o companie, Better Place ne oferă un teren fertil pentru înțelegerea procesului de gestionare a inovării, adaugă el, și ne prezintă tipul de inovație care depășește limitele, dar care este esențială pentru urmărirea unui progres semnificativ.

Better Place este doar unul dintre sutele de studii de caz pe care John Bessant le-a analizat de-a lungul timpului, iar în “Managing Innovation” descompune, descifrează și explică inovația pentru ca noi, cei care ne dorim să facem lucrurile mai bine, să avem de unde să ne inspirăm.

Ne-am bucurat să putem intermedia apariția lui John Bessant la Garantat 100%, după cum ne face plăcere să vă anunțăm reluarea pe 7 - 8 octombrie a masterclass-ului său “Managing Innovation”.

Inovația nu este ușoară. Prespune efort, puterea de a învinge rezistența inerentă la schimbare, perseverență și consecvență, iar trainingul se concentrează pe aprofundarea și exersarea unui set de comportamente care în cele din urmă devin parte integrantă în modul în care facem lucrurile într-o organizație. Mai precis, o cultură a inovației cu procese și structuri care să o facă să funcționeze sustenabil, pe termen lung.

Eșecul este reversul medaliei ce face posibil succesul, iar lumea are nevoie de curajoși ca Shai Agassi, dar are și mai multă nevoie de practicieni educați și antrenați în gestionarea inovației.

Cuvintele cheie ale anului 2023 evidențiate la ultimul GPeC SUMMIT: emoții & înțelegerea motivațiilor de natură emoțională din spatele deciziei de achiziție.

 Anul 2023 a fost declarat  anul “strategiilor centrate pe client și anul adaptării la nevoile lui”, temperarea creșterii pieței de ecommerce și grija față de mediu ce se reflectă în mai multă atenție în procesul de livrare și logistică.

Primele 4 luni ale anului în e-Commerce-ul românesc:

Primul panel al acestei ediții a pus în lumina reflectoarelor situația curentă a pieței de ecommerce, de la începutul anului:

• Numărul de tranzacții a crescut cu 5%, dar s-a înregistrat o creștere de 20% a sumelor tranzacționate; s-a înregistrat totodată o creștere a livrărilor pe weekend. (Cătălin Maftei - Founder C-Solution)
• De la începutul anului, se observă o creștere a pieței cu 10%, însă nu va mai ajunge la un procent de 30%, precum în pandemie (Adrian Mihai, CEO FAN Courier)
• S-a înregistrat o scădere a valorii comenzii medii, dar o creștere a numărului de comenzi deci mai multe livrari - inclusiv la nivel Cross-border (Lucian Băltaru - CEO Sameday)
• Creșterea gamei de produse în e-commerce, vânzări cross-border, mai puțin focus pe categorie, mai mult pe produs. Varietatea metodelor de plată și de livrare facilitează intrarea pe cât mai multe piețe, reușind în același timp personalizarea experienței fiecărui cumpărător. (Stejara Pircan, Senior VP eMAG)

Puterea emoțiilor - triggerul din spatele deciziei de cumpărare

Emoțiile ca trigger al deciziei de cumpărare și imperativul focusului pe  nevoile clientului s-au regăsit în mai multe din discursurile speakerilor - de la zona de UX, conversii și până la logistică & livrare.

• Emoțiile influențează deciziile, deciziile afectează conversiile, iar conversiile influențează veniturile. Tocmai de aceea, dincolo de vârstă, localizare geografică, trebuie să înțelegem emoțiile clienților, a expus Talia Wolf, Conversion Optimization Specialist, GetUplift, în keynote speech-ul ei. Totodată, 4 pași pentru creșterea conversiilor cu targetare emoțională ar fi: Research, audit funnel, adaugarea emoției în copy & în design și oferiți-le consumatorilor un scop astfel încât să fie o achiziție cu care să se identifice.
• Printre alte date, cifre și tendințe ale pieței de ecommerce la nivel internațional, Oana Dumitrescu, Industry Manager Retail & Travel, Google a evidențiat și 6 bias-uri care influențează o decizie de cumpărare. Mai mult decât strategia de branding și de cea de stabilire a prețurilor, comportamentul de cumpărare este influențat de: euristica categoriei, puterea momentului, dovezi sociale, biasul rarității, particularitatea autorității și puterea gratuităților.
• Ca business online ar trebui să vorbești foarte puțin și să asculți foarte mult - asta înseamnă research, ceea ce ajută la înțelegerea modului prin care cumparatorii caută, gasesc și decid asupra unui produs și asupra unui magazin. Els Aerts (User Testing & Usability Evangelist, AGConsult)
• Nu suntem ghidați de ceea ce gândim, ci de ceea ce simțim: emoție, aversiunea față de risc, efectul de mandrie cu ceea ce deținem (Nancy Harhut, Behavioral Marketing Expert & Author, HBT Marketing)

Clientul - în centrul strategiei de dezvoltare a business-ului

Fie că este vorba de adaptarea business-ului la contextul economic actual sau că se urmărește atragerea de investiții externe, clientul (și oamenii) trebuie să fie nucleul pe care un business sustenabil se dezvoltă.

• Opriți-vă din a vinde așa cum vă doriți să vindeți și vindeți așa cum clientul își dorește să cumpere. (Karl Gilis, Top 3 Most Influential CRO-Expert in the World | AGConsult)
• Livrarea la punct fix - vedeta preferințelor clienților
• Focus pe dorințele clienților - Zona de lockere este din ce în ce mai preferată ca modalitate de livrare, din dorința de a nu mai interacționa neapărat cu curierii sau de a depinde de un interval orar pentru primirea coletului. Retururile se pot face mult mai ușor la lockere a concluzionat Adrian Mihai, CEO FAN Courier
• Clienții caută flexibilitate și livrare la timp - Lucian Baltaru (CEO Sameday)
• Transport la pachetomate: există deja o tendință spre alegerea pachetomatului preferat (33% din tranzacții & rată mică de retur); pachetomate cu temperatură controlată pentru cosmetice: 15-20°C. (Cătălin Maftei - Founder C-Solution)
• Clienții își doresc să aibă un desfășurător mult mai clar al transportului, astfel încât să urmărească curierul până în momentul livrării. (Oana Mandicescu - Chief Sales Officer Cargus)
• Clientul are nevoie de senzația de control - având opțiuni, cumparatorii sunt mai predispuși să aleagă; iar alegerile îi fac pe oameni să simtă că dețin controlul. (Nancy Harhut, Behavioral Marketing Expert & Author, HBT Marketing)
• Îmbunătățirea descrierilor de produse, focusul pe produs, personalizarea de landing pages, automatizarea vor fi întotdeauna un pariu sigur pentru ca un magazin online să aducă rezultatele dorite. ‘Cea mai bună metodă de a învăța este prin a face” Cele mai bune performanțe de conversie: Social Media & Email Marketing. (Jon Quinton, Performance Marketing & Paid Media Specialist)
• Câtă vreme aduce valoare clienților tăi, afacerea va rămâne sustenabilă. (Bogdan Colceriu - CEO Frisbo)

Dezvoltarea business-urilor de e-Commerce - atragerea de investiții/finanțare, tehnologie, comunicare și soluții de plată

Pentru prima dată, pe scena GPeC SUMMIT unul din subiectele abordate a fost acela a atragerii de finanțări și investitori în business-urile de ecommerce - cât și cum pot fi dezvoltate magazinele online folosindu-se de investiții externe sau ce alte instrumente au la îndemână pentru a-și dezvolta afacerile.

• Oamenii pe primul loc. Fie că e vorba de un pitch de 1’ sau de 5’, povestiți despre echipă, iar abia după aceea despre problema pe care o rezolvați și cât de departe puteți ajunge în câțiva ani cu această soluție. (Bogdan Colceriu, CEO Frisbo)
• Investiți timp, nu uitați să faceți foarte bine research și să creați o comunitate în jurul vostru, un grup de susținere cu care împărtășiți pasiuni și viziuni comune, fiind mânați de aceeași misiune. (Daniel Nicolae, Co-Founder & Managing Partner Innoship)
• Concentrați-vă timpul și energia astfel încât prin business-ul vostru să rezolvați o problemă, iar ulterior, investiția să fi una bună pentru companie, nu pentru VC. (George Moroianu - Co-Founder Flip.ro)
• Învățați să mergeți mai departe când primiți un ‘Nu!’. Primele etape ale investiției nu sunt niciodată despre bani - ci despre cum expuneți povestea și cum creionați viitorul. La fel de mult contează timpul și valoarea acordate business-ului. (Mihai Bocai - CEO Flaminjoy)
• O soluție de tipul ‘cumpără acum, plătește mai târziu’ înseamnă o creștere semnificativă a ratelor de conversie (de la 2-3% până la 40%), crește coșul de cumpărături, scade rata de abandon. (Ionuț Sabadac - VP Merchant Solutions TBI Bank)
• Diversificarea metodelor și tehnologiilor de plata ajută la recuperarea plăților pierdute, protejează comercianții de fraudă și combate refuzul la plată precum și pe partea de conversie, personalizare și raportare plăți. (Augustin Dobre - CEO Capital Financial Services)
• ChatGPT poate ajuta în creșterea unei companii pentru înțelegerea anumitor business-uri mai nișate, buyer personas. (Mihai Vînătoru - Managing Partner DWF)
• Creșterea ratei de click prin native, video, display, ca rezultat al unei targetări personalizate a cumpărătorilor. AI-ul nu trebuie văzut ca pe o competiție, ci mai degrabă ca un ajutor în cu Google, ChatGPT pentru maximizarea ROI sau ROAS. Olimpia Norsesovici - Senior Business Development Manager MGID)